Am gafat în PCA Main Event şi am terminat al 235-lea, dar au plătit doar aproximativ 225 de jucători. În High Rollerul de 25.000$ de la PCA, am terminat prima zi într-o formă bună, doar pentru a fi un dezastru a doua zi şi trminând destul de repede. WPT Biloxi m-a văzut trecând pe lângă bani. În NAPT Venetian am stat pentru un timp, dar am terminat combustibilul înainte de am ajunge la bani. Am fost în măsură să iau bani la eventul  WPT LAPC,  dar am fost dezamăgit cu finishul meu, pentru că am avut un stack bun la un moment dat şi aş fi putut să-l joc mai bine. WPT Bay 101 m-a văzut în a doua zi, dar încă o dată, am terminat mai devreme. Acelaşi lucru pentru EPT Snowfest în Austria.

Asta ne aduce la zi. 7 evenimente şi la 7 am ajuns în a doua zi, dar numai la unul am ajuns la casa de bani. Părea că am de gând să pun capăt ritmului acesta cu aproximativ 30 de minute înainte de a merge la NAPT Mohegan Sun. Un jucător dă raise la 2.000, este ridicat la 6.000 şi eu am As Popă pe buton cu doar 14.900 rămaşi. Am băgat all-in, şi mi s-a dat call cu doi Valeţi. Doi tipi au dat fold cu As Damă aşa că situaţia nu arăta binepentru mine. Flopul cu 9-8-3 nu a ajutat. 5-ul de pe turn m-a ajutat să îmi fac mai multe ieşiri pentru că acum erau trei inimi pe masă şi eu aveam Popa. Vorbind de Popi, asta e venit pe river pentru a-mi dubla suma ceea ce m-a ajutat până la sfârşitul zilei, cu puţin mai mult decât suma de început, pe la 33.600. Blindurile de mâine vor fi 500-1000 cu un ante de 100.

De îndată ce sa încheiat mâna mi-am dat seama că am făcut o greşeală destul de mare intrând all-in cu As Popă şi că am avut mult noroc. Îl ştiu pe tipul care a dat raise la 6.000 şi ştiu că niciodată nu ar face asta fără o mână bună, aşa că fie eram în faţa unei perechi sau a unei mâini As Popă, era cam un moment neprielnic pentru risc, dar am facut-o. Cred că mental mă săturasem de ideea de a fi pe un stack mic. Nu este cea mai rea mână din lume, dar all-in a fost cu siguranţă greşit. Ar trebui să fi dat fold şi dacă aveam mai multe chipuri, aş fi făcut-o.

Am jucat destul de bine în turnee tot anul, dar cu siguranţă am făcut câteva greşeli. Acestea costă de obicei, dar de data asta am avut noroc şi nu mi-e ruşine să o spun. Media este undeva in jurul a 46.000, dar cu 33.000 mai am o mulţime de timp să joc fără a simţi presiune.

Pe o notă separată, Mohegan Sun îl bate pe Foxwoods! Nu se compară, cel puţin pentru mine. Cazinoul este mult mai frumos şi-mi place mult atmosfera si layoutul. Există o singură regulă enervantă, care cred că este generală în Connecticut, şi se referă la utilizarea îngrozitoarelor dispozitive electronice. Este ok să stai şi să trimiţi mesaje, dar nu poţi sta la masă şi trimite mesaje. Această regulă este o prostie arhaică. Dacă un jucător iese la o mână el nu ar trebui să se uite după oameni de pe podea. Adevărul este că e o prostie să întrebi oamenii de pe podea, s-o facă ei pe educatorii de grădiniţă, să ne spună dacă suntem obraznici, utilizându-ne telefoanele mobile. Regula ar trebui să fie pur şi simplu aşa cum este la WSOP sau în alte locuri, "Utilizarea telefoanelor mobile sau a dispozitivelor electronice în timpul unei mâini este interzisă" Nu e mare scofală, dar eu chiar mă simt prost pentru oamenii de pe podea. Nu îmi pot imagina că au semnat un contract pentru a fi gardieni pentru oameni care trimit mesaje. În plus, cum au de gând să dovedească? Eu nu trimiteam nici un mesaj, făceam masaj la un chist de pe picior. Mesaje? Cine, eu? Nu se poate. Îmi întindeam degetele, telefonul doar s-a întâmplat să fie în apropiere, nu trimiteam mesaje!

Ce mai era ... am terminat de citit “Biggest Game In Town”(Cel mai mare joc din oraş) de Al Alvarez, chiar mi-a plăcut cartea. Chiar mi-a amintit de cum era înainte pokeru la WSOP, a fost mult mai romantic pentru mine. Poveştile, personajele, o eră complet diferită, dar una cu care simt cu siguranţă o conexiune profundă.

Am urmarit câteva filme. Up in the Air, cu George Clooney. A fost minunat în acest film şi mi-au PLĂCUT scenele în care îşi făcea bagajele şi cum trecea prin aeroport. M-am văzut în acele scene. De asemenea, m-am uitat la Capitalism: A Love Story şi nesurprinzator, mi-a plăcut de asemenea. Nu sunt întotdeauna un fan al tacticilor lui Michael Moore, dar am fost întotdeauna foarte nedumerit de faptul că atât de mulţi oameni care ar beneficia foarte mult în urma socialismului sunt atât de categorici împotriva ideii. Ideea că guvernul este proiectat să ajute clasa de mijloc şi pe cea de jos nu mi se pare a fi o reţetă pentru dezastru, dacă mă întrebaţi pe mine.

Oricum, nu doresc să intru într-o discuţie politică, am urmarit filmul şi m-am gândit să povestesc. Chiar nu vreau să dezbat şi chiar nu îmi pasă dacă nu sunteţi de acord cu mine. Orice persoană are dreptul la opinia ei şi ca un canadian de care trăieşte în Statele Unite, sunt fericit să văd un pas spre ajutorarea celor care au nevoie cel mai mult, chiar dacă poate părea un pic nedrept pentru societatea băutoare de şampanie şi mâncătoare de caviar. Nu sunt prea preocupaţi cu baza societăţii, nu mor de foame şi nu vor muri prea curând.

Baseballul e o glumă. Jocul este mişto, minunat de fapt, dar modul în care e structurat Major League of Baseball este groaznic. Este singurul sport Major League din America de Nord fără o limită pe salarii, ceea ce face extrem de dificil pentru echipe de a fi competitive cu marii cheltuitori care îşi stivuiesc echipele cu all-staruri . Ca fan, găsesc extrem de plictisitor să ajungi în playoffuri în fiecare sezon, în esenţă, doar pentru că eşti capabil să cumperi cei mai buni jucători disponibili în fiecare an. Nu mi se pare deloc amuzant. Sincer, nu ştiu cum un fan Yankees, sau chiar un fan Red Sox, se poate agita în sezonul regulat.

Aceasta este o statistică bolnavă rău, dar Yankees s-au calificat pentru post-sezon în 14 din ultimii 15 ani! Boston, cu cel de-al doilea cel mai mare salariu, a ajuns în post-sezon în 6 din ultimele 7 sezoane. Boston si New York, au terminat în primele două locuri în AL East pentru 10 din ultimmele 12 sezoane. Yankees cheltuie peste 200 milioane dolari pe echipa lor şi au terminat primii per ansamblu, în timp ce Boston cheltuieşte 120 milioane dolari şi a terminat a 3-a. Angels au al 4-lea salariu din ligă şi au terminat cu 97 de victorii.

Mă enervează la culme, atunci când oamenii spun, "Ei bine, celelalte echipe ar putea să plătească mai mult să îşi facă echipele mai bune." Tâmpenie! Tot ce-ar face asta e să facă salariile peste orice limită, deoarece New York ar cheltui 230 milioane dolari şi Boston ar cheltui aproape 200 milioane dolari pentru a rămâne în faţă.

Echipe ca Tampa Bay, ocazional, ar fi o minune într-un an, cu o distribuţie de tineri jucători, dar ghici ce se întâmplă atunci când contractele lor cresc? Ajung în Boston sau New York.

Nu mă pot convinge să îmi pese de o ligă, care va avea răsturnări de clasament atât de rare, nu pentru că o echipă este genială la recrutare, ci pur şi simplu pentru că poate cumpăra o echipă mai bună cu bani. Plictisitor. În totalitate şi incredibil de plictisitor pentru mine.

Reţelele de televiziune adoră asta, evident, şi nu ar schimba status quoul deoarece este în interesul lor să aibă echipele din New York şi Boston ca pretendente pentru World Series în fiecare an. Cred că sunt mioape şi în cele din urmă se va întoarce să-i muşte de fund când nu se asşteaptă. Nu există nici un sfârşit la această nebunie, aşa că am renunţat să îmi pese. Liga nu va pune în aplicare o limită de salariu şi din acest motiv eu nu voi mai fi un fan al baseballului niciodată. Trece dincolo de orice prostie pentru mine, m-aş simţi murdar uitându-mă la meciuri.

*****************************************************************

Tocmai ce am aterizat în Hartford şi sunt pe drum ca să joc în NAPT la Mohegan Sun. A fost o călătorie lungă şi sunt un pic uşurat că aceasta e ultima mea oprire înainte de întoarcerea în Las Vegas. Vreau să ies şi să joc golf!

Vorbind de golf, abia aştept să văd The Masters în această săptămână şi să-l vad pe Tiger cum performează. Incitant moment pentru sport,  acum cu palyoffurile NBA si NHL după colţ.

Pe noţiunea de sport şi eroi în sport, întreaga treabă cu Tiger Woods este o nebunie. Da, a însşelat-o pe soţia sa în mod repetat şi a fost prins. Da, a minţit despre asta şi şi-a pătat reputaţia ... dar este Tiger Woods omule! Tipul ăla e minunat la golf şi asta e ceea ce admir eu la el. Mie chiar nu îmi pasă prea mult de tot ce face el cu viaţa sa personală, eu sunt un fan al jocului lui de golf şi sunt uimit de ceea ce este capabil să facă.

Eu nu dau vina pe oamenii care au decis că nu mai sunt fani ai domnului Woods, dar i-aş avertiza puternic: dacă dumneavoastră, în ceea ce priveşte opţiunile de a încuraja pe cineva sau de a admira pe cineva, indiferent de domeniu, fie că este vorba de golf, baschet sau chiar de poker, se bazează pe capacitatea persoanelor de a fi credincioase soţului/soţiei lor, aţi fi dezamăgiţi să ştiţi că oameni care îşi înşeală soţii şi soţiile sunt destul de comuni. Nu este o anomalie. O mulţime din aceşti băieţi (şi fete) îşi înşeală soţii şi soţiile. Sunt doar oameni, aşa că de ce am presupune că eroii noştri din sport ar fi mai credincioşi decât un tip normal?

Să facem un lucru clar: nu cred că ceea ce i-a făcut soţiei sale este admirabil sau acceptabil, în cel mai rău caz, dar asta e între ei doi. Nu e treaba mea şi fidelitatea lui nu are absolut nicio legătură cu modul în care îl văd ca atlet. Tipul e tare rău la golf şi-mi place să-l văd cum joacă.

Luna martie m-a prins pe drum mai mult, cu ceva din buimăcirea pe care o am eu de multe ori acasă, în Las Vegas. Asta mi-a dat o oportunitate de a ajunge, în cele din urmă, să fac ceva ce aş fi putut face cu ani în urmă, dar nu am avut niciodată cu adevărat interesul s-o fac. Mi-am petrecut luna martie într-o misiune de a învăţa cum să joc jocuri cash online No Limit Hold'em.

Cum majoritatea dintre voi ştiţi, acţiunea în High Stakes No Limit Hold'em era relativ liniştită, de ceva timp. Ei bine, de când joc eu în mod regulat, jocurile sunt în mod evident pline, cu listă de aşteptare. Adică, dacă ai un calculator, atunci probabil că ai un televizor, iar dacă joci poker, şi ai un televizor, te-ai uitat, probabil, la câteva episoade din High Stakes Poker. Dacă ai urmărit câteva episoade din High Stakes Poker şi ai bani la PokerStars, sari pe lista de aşteptare. Dacă nu ai bani la PokerStars, atunci depui nişte bani la PokerStars, şi sari pe lista de aşteptare. Este într-adevăr atât de simplu.

Apoi, dacă te uiţi la mine jucând online, în aceste jocuri, vei vedea toate greşelile fundamentale, vei vedea toate mâinile jucate prost şi toate liniile ciudate, şi apoi te simţi grozav pentru decizia ta de a sări în aceste jocuri deoarece visele tale au primit un răspuns. Măgarul de la emisiunea aia GSN a căzut în poala ta şi este pregătit să îţi umple bankrollul. Nu te condamn.

Am jucat mai multe ore online în această lună decât am jucat eu vreodată. Am jucat peste 60 de ore de 100$/200$ şi mi-am încercat, de asemenea, norocul la 4 mese de 5$/10$ NLH pentru a mă antrena puţin la mutli-tabling. A fost întotdeauna intimidant pentru mine, o râşniţă de şcoală veche care se bazează pe simţul şi fluxul jocului, dar după primele 15 minute mi-am gasit ritmul în a fi rezonabil. Nu eram în criză de timp şi am putut ţine pasul cu ceea ce se întâmpla.

Fiind în Londra, am avut aproximativ 4 zile înainte de filmarea reclamelor aşa că m-am închis în cameră şi am dormit, comandat room service, am jucat online şi când nu făceam asta, lucram la jocul meu.

Singurul contact uman pe care l-am avut a fost atunci când doamna de la room service îmi aducea mâncare sau îmi lua tava de mâncare goală. Nu am văzut niciodată cameristele. N-am ieşit din cameră. Nu m-am bărbierit. Care era rostul?

Ei bine, sunt în mijlocul filmării la reclamă acum şi mai am o zi de stat în Londra, înainte de a pleca spre Toronto pentru câteva zile pentru a petrece timp cu fratele meu Mike şi cu soţia acestuia, Ornella. Am de gând să merg la un meci de hochei, am de gând să-l vizitez pe Michael Landsberg la Off Record pe 5 aprilie, înainte de a mă îndrepta spre Connecticut pentru main eventul NAPT, precum şi pentru eventul bounty shootout de 25.000$.

Între timp, mă simt din nou de 22. Mă simt ca şi cum învăţ jocul din nou, iar eu sunt foarte mândru de efort depus. Nu este vorba despre bani. Nu a fost niciodată. Îmi place jocul de poker şi mă voi provoca mereu să ating noi culmi, ceea ce mă aduce la rostul acestui post:

Interesele externe au lăsat urme pe jocul meu de poker, dar acum sunt oficial gata să arunc pălaria în ring împotriva celor mai buni jucători din lume.

Planul meu este să îi provoc pe "The Big Three" la un meci heads-up No Limit Hold'em pe un milion de dolari. Voi juca cu fiecare pe rând, şi garantez că voi juca cu fiecare dintre ei pentru un milion, chiar dacă pierd primele două.

Primul pe lista este Patrik Antonius. Următorul, copilul minune Tom "durrrr" Dwan şi, în sfârşit, regele pokerului. Chiar e nevoie să spun numele lui? Phil Ivey, evident.

Am rezervat deja o cameră privată la cazinoul Aria de la City Center pentru a găzdui aceste meciuri, şi am vorbit deja cu toţi cei trei băieţi şi toti au fost de acord să joace (surpriză, surpriză.)

Primul meci va avea loc pe 15 -17 aprilie, la prânz, şi am fost de acord să jucăm o sesiune de 8 ore, apoi să jucăm cum vrem, condiţia fiind ca meciul să nu se fi terminat până atunci.

Aş adăuga, de asemenea, că în fiecare an, atunci când am scriu pe blog in jurul acestei perioade a anului par să uit să iau parte la un vechi obicei american. Dar, în acest an, am decis să mă alătur tuturor şi să spun un consistent "pacăleală de 1 aprilie" pentru toţi.

Sunteţi nebuni??? Nu joc heads-up No Limit Hold'em cu oricare din cei trei ! În ceea ce priveşte restul postării, despre mine lucrând la jocul meu, de bărbierit, etc. Ei bine, asta e adevărat.

Prima mea lună de învăţat a mers foarte bine şi am simţit îmbunătăţire marcantă în fundamentele mele, având mai multe mâini jucate. Am început super norocos, sărind într-un început promiţător la 200.000$, şi apoi începând să pierd 180.000$ de ei. De atunci, lucrurile au făcut un viraj spre mai bine, şi rezultatul final pe martie arăta cam aşa:

Mâini Jucate: 5684

Profit: 204.734$

Big Blinduri (la 100 de mâini): 18.01

De asemenea, am jucat puţin la 4 mese de 5$/10$ şi am ieşit înainte:

Mâini Jucate: 1177

Profit: 4.068.95$

Big Blinduri (la 100 de mâini): 34.57

Majoritatea jocurilor 100$/200$ au fost la o singură masă, dar în ultimele 3-4 şedinţe au fost la două mese şi chiar m-am simţit confortabil la două mese la aceste mize ... pentru moment. Dacă contini să mă menţin şi să mă simt confortabil, poate voi fi dispus să adaug o a treia masă. Deci, dacă eşti un jucător high stakes No Limit Hold'em, şi cauţi acţiune, vei găsi la PokerStars.com atunci când "KidPoker" joacă. Fiţi atenţi la tweeturile mele (RealKidPoker), deoarece mesele se umplu foarte repede atunci când stau şi lista de aşteptare este de multe ori este de 20.

Sper să trec de 20.000 de mâini până la WSOP, moment în care atenţa mea se schimbă, şi apoi scopul meu va fi de a trece de 50.000 de mâini până la sfârşitul anului 2010. Dimensiunea eşantionului meu este mult prea mică pentru a da rezultatelor mele un sens, dar sper să am o idee mai bună în momentul în care am 50.000 + mâini.

Mă bucur într-adevăr de acest proces. Este pur şi simplu uimitor cât de mult mai buni sunt jucătorii de poker de azi decât erau acum 10 ani. În esenţă, toţi băieţii cu care joc sunt atât de buni. Pentru atât de mulţi ani nu a fost nevoie să îmi fac griji prea mult despre fundamentalele mele, deoarece jucătorul mediu juca atât de slab post-flop îcât aş putea transforma aproape orice mână într-un profit după flop. Deciziile pre-flop pur şi simplu nu au fost foarte importante pentru mine. Este chestia pe care restul lumii se axa, eu am fost mai preocupat de ceea ce au făcut după flop, moment în care aceştia ar fi de multe ori pierduţi. Ei bine, astăzi jucătorii nu mai sunt " pierduţi " post-flop, astfel, pentru a putea concura am nevoie să a încep în sfârşit să-mi pese de ceea ce fac pre-flop. Nu este aşa de distractiv, dar este un rău necesar, împotriva jucătorilor avansaţi de astăzi.

Nu sunt sigur când voi mai posta din nou, dar mă gândesc că va fi o perioadă de timp. Probabil, nu veţi mai  auzi de la mine până la NAPT , caz în care voi scrie o recapitulare a zilei mele de la Mohegan Sun.

Deci, sunt în Londra, înapoi la hotelul meu preferat care are room service cu meniu vegetarian. Peisajul de la fereastră nu este la fel de frumos ca cel din Austria, dar asta nu prea mă ingrijorează. Tot ce am făcut este să dorm şi să joc online.

Peisajul din Austria:

Peisajul de la Londra:

Hotelul la care sunt este unul frumos, şi extrem de scump ca toate camerele din Londra, dar peisajul? Ei bine, nu atât de mult :-)

*****************************************************************

PokerStars.net The Big Game

Tot lucrăm la acest concept de ceva timp, şi pun pariu pe bani mari că are să vă placă la nebunie showul ăsta! Absolut. Este clar că jucătorii grei de poker sunt un pic plictisiţi să vadă la TV mâini de rahat şi sunt mult mai interesaţi să vadă joc cu un stack adânc. Oamenii noi în poker au fost absolut încântaţi de Million Dollar Challenge, a fost rapid, incitant, şi a dat oamenilor de zi cu zi o şansă foarte mare la bani.

Ei bine, acum vă aducem ceva un pic diferit. Iată câteva detalii:

Buy in: minim 100.000$ şi 500.000$ maxim

Blinduri: 200$/400$ cu un ante de 100$ (butonul va da ante pentru masă)

Format:  6 jucători (care ocazional se poate schimba) pariu pot limit înainte de flop, No Limit Hold'em după flop.

Deci, de ce pot limit înainte de flop? Ei bine, există un motiv foarte bun pentru asta la care voi ajunge în doar o secundă, atunci când am să vă spun despre un twist bolnav al showului nostru. Cu anteurile la locul lor, un jucător poate veni cu un raise de încă 5x ($ 2000), deci faptul că este pot limit  înainte de flop nu va afecta cu adevărat mult jocul. Dacă aţi urmărit jocuri de poker cash, rareori veţi vedea raiseuri sau re-raiseuri care depăşesc potul.

Twistul: Unul din cei şase jucători de la masă va fi calificat online, "The Loose Cannon", şi va avea o şansă să stea în joc cu 100.000$ ... şi este un freeroll! Ei bine, nu în întregime. "The Loose Cannon" trebuie să joace toată sesiunea, şi poate să păstreze tot ce câştigă. Dacă pierde, să zicem 500$ sau 50.000$, nu ia nimic.

Vă puteţi imagina ce va face asta jocului, dacă în ultimele etape "The Loose Cannon" are, să zicem, 60.000$ în faţa lui? El nu are nici un interes să-i păstreze, astfel încât el va începe să-i dea în colo şi în coace! Asta va crea o dinamică nebună la masă, în cazul în care profesioniştii se vor linge pe buze la încercarea de a lua banii ăştia gratis.

După cum puteţi să înţelegeţi acum, ACESTA este motivul pentru care jocul va fi jucat pot limit înainte de flop. Astfel, "The Loose Cannon" poate face doar raise pre-flop de dimensiunea potului, ceea ce permite profesioniştilor să vadă câteva flopuri cu el. În caz contrar, el ar merge la fiecare mână all-in ceea ce ar fi o prostie.

Sunt mult mai multe ce am să vă spun despre twisturi, dar nu pot intra în prea multe detalii, până când totul nu este aprobat şi finalizat. Să spunem doar că, în afară de a lua parte la show ca "The Loose Cannon", voi jucători online high limit aţi putea avea şansa de a apărea pe FOX. Aceste detalii vor veni destul de repede.

Interesul în show a fost copleşitor, şi vom avea unele participări care au să vă placă la nebunie. De-a lungul anilor am întâlnit o mulţime de jucători de poker interesanţi pe care publicul nu a avut încă oportunitatea de a-i vedea, dar sunt captivanţi şi uneori hilari. Veţi vedea feţe noi, precum şi o mulţime de chipuri familiare cu care v-aţi obişnuit.

Mai multe despre show pe parcurs ce vor fi lansate...

*****************************************************************

Am jucat peste 60 de ore online pe PokerStars.com în această lună, cele mai multepe care le-am jucat vreodată într-o lună, şi luna nu s-a terminat încă. Am jucat aproape exclusiv în jocuri de 100$/200$ No Limit Hold'em 6max împotriva unora dintre cei mai buni jucători de poker online din lume. A fost greu momentul de ajustare, dar sunt foarte multumit de progresul meu şi de curba de învăţare, aşa cum am menţionat în ultimul meu post.

Am pornit ca aprins, câştigând 200.000$, dar de atunci am fost pe o linie de pierdere şi am pierdut aproximativ 180.000$ din ei. Sunt încă pe plus, dar aceste oscilaţii sunt destul de tipice la acest nivel, cred. Interesant este că eu cred că am învăţat mult mai mult în timp ce pierdeam decât am făcut-o în timp ce îmi mergea bine şi câştigam.

Există anumite lucruri specifice despre jocul unui stack de 100 BB de care chiar nu ştiam. Învăţ pe parcurs, şi vorbesc cu unii jucători online, pe care îi respect, despre corectarea unor greşeli. Este la fel de simplu ca observarea unor găuri şi apoi astuparea lor. Nu e nevoie de o revizuire majoră până la urmă.

Jucând un stack de 100 BB este un pic frustrant pentru că eşti un pic încătuşat în ceea ce priveşte opţiunile pre-flop. Cu cât e mai adânc stackul, cu atât este recompensată mai mult creativitatea ceea ce mi se potriveşte mult mai bine.

Nu am mi-am despachetat geanta, aici în Londra, şi nu am ieşit din cameră. Doamna de la room service este singurul contact uman pe care l-am avut în afară de BBMingul cu amica mea. Sprint este ciudat, eu nu pot scrie mesaje, dar pot utiliza BBM şi ea este singura persoană cu care îl folosesc.

Deci m-am trezit pe la 3:30, ora locală, şi am de gând să fac câteva exerciţii astăzi în sala de sport. În afară de asta,  va fi o altă zi de chinuit/învăţat de la unii dintre cei mai buni.

Oamenii au mereu o părere, şi pot crede că sunt pe un drum greşit şi că ar trebui să joc multi-table jocuri de 5$/$10. În timp ce ei au dreptul la opinia lor, eu nu sunt de acord cu asta. Dacă îţi poţi permite să joci împotriva celor mai buni jucători de pe site, atunci poţi învăţa de la ei chestiile fundamentale. Vreau să joc împotriva celor mai buni şi în timp ce există cu siguranţă mulţi jucători lower limit, nu mă interesează să câştig aceste jocuri. Scopul meu este de a concura la niveluri superioare. Nu cred ca jocurile mai mici ar strica, dar nu cred că este necesar deoarece miza la care sunt în prezent este foarte confortabilă pentru mine.

Sunt in Londra timp de o săptămână, dar nu am absolut nimic de făcut până marţi. Sunt aici să lucrez la nişte reclame şi cam atât. Asta şi bătaia de cap în jocul ăsta.

Sunt foarte nerăbdător să joc în showul nostru. Singura dată când am jucat cash la TV, în afară de HSP, am câştigat. HSP a fost un dezastru istoric pentru mine, dar am lucrat din greu la chestiile mele fundamentale, pe lângă alte chestii, şi sunt emoţionat să văd ce voi face în viitor. Cred ca am devenit deja mult mai bun după doar această săptămână ...

Poker Poker Poker Poker Poker Poker Poker!!! Asta e pe mintea în mod constant în ultimul timp. Sunt în Austria unde joc EPT Snowfest şi trebuie să remarc că acest loc este absolut superb. A fost soare, şi schiatul la soare este ireal. Am avut o şansă de a schia pentru a doua oară în ziua mea liberă. Ce afacere. Intri într-un turneu de poker şi nu plăteşti închiriatul schiurilor şi ai teleschi gratuit pentru toată săptămâna. Acest eveniment este organizat de PokerStars. Ei "pricep" cu adevărat, atunci când este vorba de jucători, ceea ce aceştia îşi doresc şi vin cu metode inovatoare de a recompensa jucătorii.

Pe această notă, a existat o schimbare la buy-inul NAPT Bounty Shootout Mohegan Sun de la 10.000$ la 25.000$. Am primit câteva plângeri, deoarece unii oameni şi-au planificat să participe şi aveau deja aranjate şi planificate lucrurile. Pentru a rectifica situaţia şi a linişti jucătorii, PokerStars a fost de acord să ruleze un satelit de 5.000$ pentru Bounty Shootout, şi pe deasupra, au adăugat 50.000$ la poolul satelitului. Cred că a fost o mişcare de clasă, în detrimentul situaţiei, şi sper că cei care s-au plâns sunt mulţumiţi cu răspunsul primit.

*****************************************************************

Ziua mea nr. 1 la EPT Snowfest a fost o luptă, dar chiar am jucat ridicol de bine. Jur că m-am simţit ca Russ Hamilton, un criminal pur. M-am simţit ca şi cum trişam cu unele citiri pe care le făceam. Fără nici o îndoială, aş fi pierdut tot în ziua 1 cu modul în care mâinile mi-au venit, dar în loc, am avansat de la 30.000 cât era stackul meu la început şi am terminat mijlocul clasamentului, cu 65.700 în chipuri. Acesta este al 7-lea turneul pe anul ăsta, iar eu sunt jumi-juma pentru ziua a 2-a. Timpul pentru a rula adânc yo!

Vorbind de mers bine, omule, fac o cursă nebunească online . Am jucat multe ore (cel puţin pentru mine) pe PokerStars în jocul de $100/$200 şi nu am avut încă o zi pe pierdere. Sunt avid de cunoaştere şi cred că jocul meu online a parcurs un drum lung. Îmi place jocul cu 6 jucători maxim, se potriveste stilului meu mult mai bine decat un joc ring. Joc prea multe mâini şi aşa, astfel încât aspectul că sunt doar 6, mă protejează un pic cred.

Am jucat înainte de prima zi şi apoi în ziua mea liberă, şi pentru prima oară în viaţa mea, am jucat poker. În mod normal, în timpul unui turneu nu joc o mână de poker în afara turneului, dar eu sunt atât de dornic să joc încât am băgat o sesiune şi mi-a mers super bine. Am câştigat 5.5 buy-inuri şi încă alte mâini.

Învăţ atât de multe lucruri, unele dintre ele sunt un pic mai greu să le accept, dar am de gând să merg aşa, chiar dacă nu înţeleg pe deplin de ce sunt corecte. În mare parte vorbesc despre mărimea pariului. Un tip mi-a trimis un mesaj explicându-mi de ce pariul 4x este mic între jucătorii de top, şi în final m-am prins. El s-a exprimat atât de bine. Îţi mulţumesc pentru asta, mult apreciat.

Nimic din toate astea nu este despre orgoliu. Vreau să fiu foarte bun la toate! Este destul de evident că rezultatele şi de abordarea jocurilor cash NLH nu a fost bună, dar lucrez la asta şi este atât de distractiv să văd rezultatele. Este ca şi atunci când faci exerciţii fizice, atunci când observi că faci muşchi vrei doar să faci mai mult şi mai mult. Aşa e cam cum mă simt acum. Învăţ rapid şi elimin diferenţa mai repede decât mă aşteptam. Încrederea mea este ridicată într-o zonă în care obişnuiam să mă chinui.

Am fost NICIODATĂ îngrijorat de jocul meu din turnee. Ştiu că mă "pricep" când vine vorba de turnee. Jocuri mixte, într-adevăr nu mi-e frică de nimeni (dar nu aş juca cu Ivey heads-up), dar pokerul online a fost întotdeauna ceva la care eram prost. Nu mă simt aşa acum. Cred că pot câştiga în jocurile mari, dar numai timpul va spune asta. Am strivit totul în jocul de $100/$200 în ultimul timp, dar este un eşantion mic incât e lipsit de valoare.

După joc am găsit timp să alerg timp de o oră. M-am simţit grozav. Lucrez la “tunderea” din grăsimea de la burtă, care e în jurul taliei mele de ani de zile de la băut bere, etc.. Până acum e bine. Nu sunt la statutul de corp Beckham încă, dar sunt pe drum, lol.

Am tras un pui de somn, jetlagul mă omoară, dar când m-am trezit 2eazy, un tip cu care am jucat heads-up la 25-50, m-a întrebat dacă aş fi vrut să continui meciul nostru. Tipul ăla mă căsăpeşte! Fie dau bluff în locuri greşite sau greşesc chiar tot. Suntem aproape la finalul celei de-a 5000-a mână, iar el este cu 30.000$ înainte, deci este aproape imposibil pentru mine să îmi revin în mai puţin de 1000 de mâini. A fost distractiv totuşi, şi după astea 5000 de mâini aş dori să-l încerc din nou, şi aş putea să joc la două mese cu el pentru a merge mai repede. În cele din urmă trebuie să învăţ cum să joc la mai multe mese, dar pas cu pas.

E 5:00 a.m. acum, aici, în Austria şi turneul se reia la 2:00 p.m.. Cred că mai bine bag somn.

În ultima vreme am jucat multe ore pe PokerStars.com, în jocul de 100-200 dolari NLH. M-am distrat super mult cu asta! În acele jocuri, joc, în mod regulat, doar cu jucători câştigători. Din câte am auzit de la un prieten care ştie cum să se descurce cu lucrurile astea, toţi sunt mari câştigători la NLH. Am încercat din greu să fiu foarte atent în timp ce joc, şi, în timp ce în mod normal obosesc cam după o oră, aici am reuşit să joc peste 6 ore...şi niciodată nu am câştigat, ceea ce face din asta ceva şi mai plăcut. Omule, pokerul s-a schimbat atât de mult, dar cred că nu ia decât puţin timp să înveţi şi să ajustezi diferitele concepţii care au apărut astăzi, la jucătorii avansaţi. Principiile mele, şi modul în care am învăţat cum să joc a fost făcut pentru tipuri diferite de jucători, iar această perspectivă este găurită de modul în care se joacă astăzi. Am crescut jucând limit hold’em, un joc unde agresivitatea flop-ului este recompensată, iar valoarea subţire a parierii este o regulă. Am lucrat din greu la jocul meu de no-limit, şi sunt mulţumit de rezultate. Simt că am devenit un jucător mai greu de învins, şi am încorporat jocului meu câteva lucruri pe care le-am învăţat privind câţiva jucători online. Am învăţat multe lucruri în această săptămână. Acum, din păcate, nimic din munca asta nu mă va ajuta în turneul meu, din moment ce acela este un animal total diferit, dar asta nu a fost o grijă a mea. M-am implicat profund în fiecare eveniment pe care l-am jucat în acest an, şi am nevoie doar de un gram de noroc în etapele finale, iar acest lucru va rezulta în câteva victorii.

Am petrecut doar 2 zile jucând golf, din cauza obsesiei mele pentru jocul online. Am găsit timp pentru a face exerciţii şi petru a mânca adecvat. M-am cântărit înainte de a plec spre LA şi aveam 69,6 kg. Asta înseamnă cu 2,7 kilograme mai puţin decât am avut când m-am întors din LA, acum vreo 2 săptămâni. Am alergat şi, de asemenea, nu am pus gura pe alcool în 3 săptămâni. Ultima dată când am băut ceva a fost exact la acelaşi restaurant, doar 2 pahare de Pinot Grigio.
Am ieşit în LA ieri, din moment ce zborul meu pleaca din LA. Îmi place la nebunie să zbor cu Luftansa, dar aş fi vrut disperat să aibă acces la internet în avioane.
Va fi o excursie lungă. Voi merge în Austria pentru o săptămână să joc la EPT Snowfest. Sper că voi apuca să şi skiiez, nu am mai făcut-o din liceu. Apoi voi merge la Londra pentru a filma o reclamă. După aceea, îmi voi păstra un timp, pentru a plănui când să îl vizitez pe fratele meu Mike şi pe Ornella în Toronto.
Vor fi multe evenimente legate de poker, apoi, imediat după Marea Finală EPT şi Campionatul WPT, două evenimente care sunt în „topul 10 al listei mele”.

Primul criteriu de clasificare pentru un turneu este puterea câmpului. Al doilea este strucura turneului, şi, în final, un al treilea factor important, mărimea câmpului. În general, cu cât este mai larg câmpul, cu atât mai probabil va scădea nivelul calităţii. Aşa că în continuare vă voi prezenta topul celor 10:
10. WPT LA Poker Classic
Puterea câmpului: LA este capitala de poker a lumii, şi aproape toţi jucătorii de top ( cu vârste de la 21 în sus) participă la acest eveniment.
Structura câmpului: Este turneul cu o structură perfectă.
Mărimea câmpului: Este cel mai popular eveniment WPT, şi a avut întotdeauna un câmp larg. Commerce este camera de cărţi ideală, dedicată numai pokerului, şi mai există o cameră monstru dedicată exclusiv turneului, aşa că nu este nevoie de mai mult de o zi pentru “prima zi”.
9. PokerStars Caribbean Adventure
Puterea câmpului: Sunt o mulţime de jucători calificaţi în acest eveniment, cu vârste cuprinse între 18 şi 21 de ani. Sunt foarte agresivi şi nu au teamă, şi vă pot cauza multe probleme.
Structura turneului: Este una decentă. Jocul este un pic rapid în prima zi, dar există o mulţime de nivele intermediare.
Mărimea câmpului: Au fost peste 1500 de jucători anul trecut la acest eveniment, iar toate aşteptările de anul viitor vor fi şi mai mari.
8. 10.000 $ No limit Hold’em WSOP Heads Championship
Puterea câmpului: Există sute de specialişti online, iar majoritatea dintre ei sunt în acest câmp, ceea ce îl face foarte aspru. Cu toate numele care sunt în căutarea brăţării, trebuie să aveţi un câmp foarte puternic.
Structura turneului: Ca în cazul evenimentelor WSOP, jucătorilor le este dat foarte mult de jucat.
Mărimea câmpului: Este un câmp mare pentru un eveniment de 10k. În timp ce multe nume ar putea fi necunoscute publicului, mulţi dintre aceşti necunoscuţi vin din lumea online şi sunt duri. Pentru un eveniment de heads up, pot spune că este cel mai mare câmp al anului.
7. Marea finală Pokerstars EPT
Puterea câmpului: Buy-in-ul are o valoare decentă. La 10.000 de euro, se strâng mulţi jucători mediocri. Oricum, PokerStars califică mulţi jucători. Evenimentul este plin de jucători duri de pe internet, dar participă, de asemenea, un număr decent de jucători locali care nu sunt chiar atât de duri.
Structura turneului: Oferă jucătorilor mult de jucat, având nivele ce durează 90 de minute.

6. Evenimentul principal WSOP
Puterea câmpului: Desigur, toată lumea joacă în acest eveniment, aşa că toţi jucătorii de top vor fi prezenţi, dar, înainte de toate, este unul dintre cele mai blânde câmpuri ale anului, mulţumită numărului impecabil de calităţi. Este “cel mare” şi toată lumea aspiră la glorie.
Structura turneului: Cu nivele de 2 ore, rămâne singurul eveniment din lume cu nivele care durează.
Mărimea câmpului: Este o chestie destul de importantă, şi principalul motiv pentru care acest eveniment este în top 10. Este un eveniment masiv!
5. Campionatul WPT
Puterea câmpului: Este un eveniment aspru. WPT nu prea se bazează pe acest process al calificării pentru niciunul din evenimentele sale, iar acesta este motivul cheie pentru care numerele au scăzut recent. Oamenii spun că este economia, însă NAPT şi PCA au dovedit că este mai puţin vorba de economie decât despre sateliţii online.
Structura turneului: Structurile Bellagio s-au schimbat în rău în ultimul timp, aşa că va fi interesant de văzut dacă vor reuşi să se ridice, sau dacă vor continua pe aceeaşi pantă greşită.
Mărimea câmpului: Nu este un câmp mic, dar nici unul gigant.
4. PokerStars NAPT Bounty Shootcuts
Puterea câmpului: Evenimentul inaugural a fost dur tare! Fiecare masă era plină de jucători talentaţi de pe net, sau vechi profesionişti ca Hoyt Corkins.
Structura turneului: Structura la masa finală a fost foarte profundă şi a durat peste 12 ore să fie finalizată. Aici ori câştigi, ori pleci acasă, ceea ce înseamnă că un jucător trebuie să deţină o cantitate vastă de cunoştinţe.
Mărimea câmpului: Primul eveniment a găzduit 49 de jucători. Mărimea câmpului va fi determinată, de asemenea, în legătură cu schimbările poliţei FTP, cu privire la jucătorii pe care îi sponsorizează.
3. Evenimentul principal WSOP Europa
Puterea câmpului: Din punct de vedere virtual, nu există calificanţi, ceea ce înseamnă că doar cei mai buni jucători călătoresc pentru el. Un buy-in mare echivalează un câmp dur de no limit hold’em.
Structura turneului: Ca în toate evenimentele WSOP, structura este pur şi simplu incredibilă.
Mărimea câmpului: Nu este unul gigantic, dar primele locuri câştigă, întotdeauna, mai bine de un million de dolari.
2. Evenimentul de 25.000 de dolari WSOP Handed No Limit Hold’em
Puterea câmpului: Acesta este un eveniment inaugural, dar vă pot asigura de faptul că, câmpul pentru acest eveniment va fi dur de tot. Pentru jucătorii slabi, fiţi atenţi, nu intraţi in aceste ape dacă nu vă permiteţi 25.000 de dolari.La  acest eveniment va fi nevoie de aptitudini foarte avansate, mai mult decât la orice eveniment de no limit hold’em din lume. Mă tem că vor fi nume necunoscute de public, dar acest eveniment este destinat încoronării unui campion care merită.
Structura turneului: Structura pentru toate evenimentele WSOP va fi solidă. Nu vă faceţi griji!
Mărimea câmpului: Rămâne de văzut de câţi jucători vom face rost, dar la evenimentul de 40.000 de dolari de anul trecut au participat mulţi. Buy-in-ul pentru acest eveniment va fi mai mic, dar faptul că se joacă la 6 mâini poate să îi sperie pe unii începători. Un începător nu va câştiga niciodată acest eveniment! Sorry 
1. Campionatul de 50.000 de dolari WSOP
Puterea câmpului: Acest eveniment nu va avea mulţi, poate chiar niciun calificant. Vor participa, aşa dar, profesioniştii sponsorizaţi, sau aceia care au venituri suficient de mari pentru a plăti taxa de intrare în valoare de 50.000 de dolari.
Structura turneului: Rolul structurii acestui eveniment, este acela de a incorona cel mai bun jucător de poker, prin intermediul a 8 discipline diferite, accentuând aptitudinile pentru no limit hold’em în sfârşitul jocului. Este cel mai cool eveniment al anului.
Sper că v-a plăcut ce aţi citit, iar eu abia aştept să îi aud pe Gary Wise, Andrew Feldman, B.J. Nemeth, Bernard Lee şi restul comentatorilor din media pokerului disecând gândurile mele.

Prima dată, golful. Pe de cealaltă parte, Patrik, Jimmy şi Mikkp au vrut să parieze mai mult pe meci în acest an, dar, sincer, nu am vrut să-i dau cu piciorul, pentru că am ştiut că Patrik va fi mult mai bun decât anul trecut, şi am sperat ca scorurile lor să fie mult mai bune decât anul trecut. Am avut dreptate, Patrik a fost mai bun, şi au reuşit un scor mult mai bun decât anul trecut. Din fericire, asta am făcut şi noi.

Ziua dinaintea meciului, am exersat mult şi am scos 61. Asta m-a îngrijorat. I-am spus lui Jimmz după rundă că am scos 61, şi se părea ca el crede că este destul de bun. Am spus încrezătorv’’Cu 61 nu vom câştiga nimic. Trebuie să spargi 60 ca să câştigi.’’ Am fost sigur că pot face mult mai mult decât atât. Mikko este un monstru, el a lovit una de 370 de yarzi. Nu este la fel de consistent ca Jimmy, dar este, cu siguranţă, mai lung când se menţine în joc. Oricum, nu prea îmi pasă atât de mult, dar lungimea sa este, cu siguranţă, motivul cheie pentru care au vrut să parieze mai mult în acest an. Trebuie să se fi simţit ca şi cum ar fi ’’bani uşori’’, cu un lovitor atât de lung de partea lor.

În prima zi, am jucat bine, scoţând 29 în faţă şi 30 în spate. Ei au lovit 28 în faţă şi 30 în spate. Noi am pierdut, şi am spus ’’Dacă fac 58, merită să câştige.’’ Nu m-am simţit deloc înșelat. Cred că am jucat îndeajuns de bine pentru a câştiga.

Mi s-a părut un pic amuzant că Patrik s-a plâns de meci. Am jucat cea mai bună rundă a noastră vreodată şi am pierdut, dar nu ne-am plâns. Poate că el doar a simţit că ar fi trebuit să câştige automat 4 pariuri dacă ar fi scos 58? Nu ştiu, dar cred că este un fel al lui de a câştiga la orice face, aşa că să piardă îi este atât de străin, încât dacă se întâmplă vreodată, înseamnă că ceva ’’nu e în regulă.’’

Am avut un prieten care a primit un telefon de la Patrik în noaptea aceea, în timp ce eu eram la Bellagio, jucând poker chinezesc, întrebându-l dacă voiam să pariez mai mult pe acel meci. Prietenul meu a pariat în prima zi, iar eu am mai considerat acest lucru, dar apoi Patrik îi spune că trebuie să fixeze un preţ. HAHAHA pe bune??? Ei au câştigat în prima zi, iar acum crede că ar trebui să primească un preţ? Este prea ciudat. Comercial de fapt.

Cea de-a doua zi a început minunat. Am scos 27 în faţă, iar ei au ratat o groază de lovituri şi au scos 31, dându-ne nouă şansa minunată de a conduce jocul.

Au parat 10,11, şi 12 şi se părea că va urma o baie de sânge, dar ei au terminat puternic, finalizând cu birdie, birdie, eagle, eagle, birdie şi par pe 18.

La gaura 15, un par scurt 4, ei aveau două bile pe verde! Sam a lovit una scurtă, a lovit un SPRINKLER şi a aterizat pe verde. Christian a lovit, de asemenea, verdele, pentru prima dată când am lovit acel verde în 1. Nu am mai avut niciodată două într-o rundă înainte.

Când am pierdut în prima zi, nimeni din echipa noastră nu a plâns. Am spus ’’Bine jucat’’ şi am menţionat faptul că dacă au scos 58, au meritat să câştige. Nimeni nu a fost ascuţit, nimeni nu a zis nimic.

Când am câştigat noi pe 18, ei au cam comentat. Desigur, enervaţi de faptul că au pierdut, şi simţind, desigur, că meciul nu a fost cinstit. Eu doar m-am prezentat şi am dat ce era mai bun din mine.

Dacă am fi pierdut meciul, vă asigur că am fi spus ’’Bun joc, bine jucat’’, am fi dat mâinile cu ei, şi poate am fi luat în considerare o remiză dacă am fi avut şansa. Nu s-a întâmplat nimic din toate acestea, ei au pierdut şi s-au simţit înşelaţi. I-am bătut cu 3 lovituri în 36 de găuri! Am fi putut cu uşurinţă să băgăm 60 în ziua a 2-a, dacă nu ar fi fost după bombele pe care le-am făcut pe verde.

În acea seară eu şi băieţii am sărbătorit la Kona Grill, bând mult sake. Multe râsete şi mult sake! Atât de mult, încât am sfârşit dormind pe podea.( Şi nu, nu am condus)

Astăzi a fost zi de odihnă. Mâine totul este despre Ivey. Voi fi acolo pentru a-l sprijini la orice pas. Am o cantitate substanţială de bani pariaţi pe un pariu specific: trebuie să pariez împotriva lui Darvin Moon. Oricum, am încredere în abilitatea lui Ivey de a finaliza. Este un mare jucător şi este greu de bătut.

În noaptea de 8, voi zbura spre L.A pentru a juca într-un turneu de golf caritabil, cu echipa Entourage. Voi fi acolo doar pentru o zi, apoi voi zbura înapoi, şi sper să ajung la timp pentru a vedea clasamentul celor mai buni, sper că, în frunte cu Ivey. Iată o listă aleatoare pe care o prevăd eu:

1. Phil Ivey
2. Joe Cada
3. Darvin Moon
4. Jeff Schulman
5. Eric Buchman
6. Steven Begleiter
7. James Akenhead
8. Kevin Schaffel
9. Antoine Saout

Voi fi la Rio toată ziua. Iar dacă vreţi să vedeţi un spectacol, ar trebui să vă uitaţi.

Bellagio a avut dintotdeauna structuri foarte bune, dar au făcut şi câteva ciupituri absolut stupide şi deloc necesare. Pe lângă adiţia gimmicky de 4xjetoane, ei au făcut unele semnificativ de mici la alte etape. 4xgimmick-ul chiar începe să iasă de sub control acum. Întotdeauna am crezut că este prostesc să dai 2xjetoane, apoi 3x a fost pur şi simplu LOL, iar acum au ajuns la 4x. Cu aceată cotă, următorul eveniment Belllagio vei primi 20k jetoaneşi vei porni cu 200k cu pariuri la 50-100. Se vor duce apoi la 200-400, şi 1000-2000, dar oricum, 2000 de pariuri mari cu care să începi este minunat, aşa-i???

Acum turneul începe cu 60.000 în jetoane şi 50-100 blind-uri. Un pic cam mult? Absolut. Strucutra este stupidă cu următoarele câteva nivele:

50-100
100-200
100-200
200-400

Acum haideţi să ne uităm la acest început caraghios. Ante-ul în 200-400 în majoritatea evenimentelor în care veţi juca pe WPT, dar ei au decis la întâmplare pur şi simplu să o reducă la jumătate! Nu numai asta, noi avem nivelul 50-100 absolut inutil. Veţi porni cu 60.000 în jetoane, şi vreţi nivelul 4 pentru a fi nivelul 200-400, asta este mai bine.

Aş paria pe testiculul meu stâng dacă aţi întreba un grup de oameni raţionali, niciunul nu ar crede că salturile de blinduri pentru Jack sunt mai bune.

Cred că cea mai mare greşeală făcută la această structură este ante-mărirea de-a lungul pragului. Este o altă chestie prostească, care încearcă în mod fals să vândă ideea ’’mai mult joc’’, când de fapt, în cazul în care adaugi mai multe jocuri la un eveniment, se face adăugând nivele NU mai joase decât ante cu 50%. Acest lucru face doar mai puţin interesant un joc din NLH.

Ei au pierdut total. Dacă ar fi vrut să adauge joc, modalitatea prin care ar fi făcut asta ar fi fost adăugând nivelele 2500-5000, 25.000-50.000 înapoi în amestec. Structura curentă vede 50% din salturi de-a lungul turneului, din cauza omisiunii acelor nivele.

Nu vă lăsaţi prostiţi de acest truc absurd ’’mai multe jetoane înseamnă mai mult joc’’, este o ţeapă pură! Matt Savage chiar a scris o coloană nu acum foarte mult timp, cu care am fost total de acord, în legătură cu noul fenomen al ’’turneelor cu mize mari’’. Nu fiţi nesăbuiţi, şi gândiţi-vă la asta. Joci prea mult devreme, dar nu primesşti asta decât pentru că nivelelesunt omise din etapele finale ale evenimentului.

Îl iubesc pe Jack McLelland, şi cred că este un tip super în regulă. Spunând asta, aceste structuri noi sunt curat gunoi, şi sunt real şocat de această logică.

**************************************************************

Am postat statusuri care sunt pentru site-ul WPT, şi care sunt acolo pentru ca toată lumea să le vadă. Tot ce am făcut a fost să scot lista cu toate opiniile în legătură cu ce spune acest lucru: ’’cine este bun şi cine nu’’.De fapt, dacă vă uitaţi la punctul 10, veţi vedea un tip ca Matt Glantz cu care am jucat şi ştiu că va juca un turneu de poker. El fiind la punctul 10, demonstrează pur şi simplu faptul cum variaţia într-un turneu de poker poate afecta rezultatele cuiva, aşa că va trebui să fii suficient de pregătit pentru a face ceva în WPT. Am postat 176 de jucători. Va fi un top 10! Dacă aş fi postat 132 de jucători, topul 10 ar fi fost bazat pe rezultatele trecute. Asta NU înseamnă că sunt nişte proşti. Unii ar putea fi cu siguranţă, dar rezultatele lor anterioare nu spun asta. Dacă ROI-ul lui Carlos Mortensen este de 107k dolari pe turneu, nu înseamnă că el este CEL MAI BUN jucător WPT, ci înseamnă ca i-a fost returnată cea mai bună parte din investiţie de-a lungul anilor. Este doar un statut, oameni buni, relaxaţi-vă!

***************************************************************

Seara trecută, după ce am răbufnit cu un JJ versus 66, totul în pre-flop, într-un pariu decent, am decis să intru la Bobby’s room, ca să joc puţin poker. Nu am mai jucat de ceva timp, am fost plictisit şi am simţit că vreau să joc. Sunt mulţumit de ce am făcut, a fost foarte distractiv! Am jucat până la orele dimineţii, şi băut câteva pahare de vin cu băieţii. Mi-a plăcut atât de mult, aşa că mă voi întoarce acolo în seara aceasta pentru a juca din nou. Jocul a fost 1500-3000 de dolari HORSE, 2-7 triplu draw, şi High-Low Regular. Am jucat destul de bine, şi am câştigat puţin din joc. Probabil în seara aceasta nu voi bea nimic, dar probabil voi începe un joc cu Eli. Eli m-a supărat aşa tare la un limit hold’em seara trecută, încât am simţit nevoia să îi dai una în stomac. Şi am făcut-o. Dacă o să mă enerveze şi acum ca atunci, cred că nu ne va mai rămâne altă alternativă decât să ne punem mânuşile şi să ne batem. Mare lucru, soldat Israelian, în fine, meh. Nu îmi este frica, lol...ok, poate îmi este puţin.

Am să vă furnizez un link, unde veţi putea vedea întreaga foaie de calcul pe care am creat-o, dar în acest blog voi posta câteva puncte importante. ROI este pentru retragerea investiţiei. Media de achiziţii pentru evenimentul WPT se presupune a fi de 10.000 de dolari. (este chiar un pic mai înaltă incluzând 25k dolari şi două 15k dolari) pe care trebuie să îi ai din 10.000, sau chiar mai mult pentru a sparge recordul, dar acest lucru nu spune întreaga poveste.

Când pui la socoteală călătoria, cazarea şi taxele, chiar trebuie să ai un ROI de cel puţin 20.000 de dolari, pentru a merita să faci acea călătorie. Aşa cum puteţi vedea din nişte numere, supravieţuirea nu este atât de uşoară cum şi-o închipuie unii. Este unul din motivele cheie pentru care un sistem de sateliţi solid este esenţial pentru orice turneu live pentru a fi unul de succes. Fără alte turnee mai mici, costul de a juca este prea mare. Acum, iubesc WPT-ul, dar cred că una dintre cele mai mari greşeli pe care le-a făcut este că nu s-au concentrat mai mult pe un sistem care implică sateliţi online. Acest lucru este esenţial.

În foaia mea de calcul, nu am inclus decât jucătorii care au un minim de 30 de evenimte jucate. Chiar şi la 30 de evenimente, nu este ceva ieşit din comun, dar a trebuit să depunctez undeva şi 176 de jucători s-au calificat. Din moment ce am făcut totul de unul singur, nu aveam de gând să includ mai mult de atât.

Există mai multe categorii:

• Numele jucătorului
• Evenimentele jucate
• Câştigurile cash
• Mesele finale
• Câştiguri pe eveniment
• Procentajul de cash
• Procentajul de mese jucate

Veţi putea accesa întreaga foaie dacaă veiţi dori la Spreadsheet.

Topul celor 10 jucători în câştigurile pe eveniment:

1. Carlos Mortensen: 107.354,29 $
2. Jonathan Little: 93.077,19 $
3. Martin deKnijff: 92.130,72 $
4. David Chiu: 91.053,53 $
5. Gus Hansen: 90.816,93 $
6. Tuan Le: 90.781,26 $
7. Nick Shulman: 77.838,60 $
8. Michael Mizrachi: 69.479,43 $
9. Daniel Negreanu: 68.591,79 $
10. Alan Goehring: 59.936,17 $

Topul primilor 10 jucători la câştigurile pe eveniment:

1. Don Barton: 2.056,33 $
2. Matt Glanttz: 1.794,71 $
3. Jean-Robert Bellande: 1.792,57 $
4. John Esposito: 1.678,67 $
5. Yosh Nakano: 1.547,50 $
6. Jason Lester: 1.010,52 $
7. Robert Williamson III: 1.000,00 $
8. Alan Schien: 938,45 $
9. Dan Alspach: 728,47 $
10. Frank Kassela: 606,29 $

Esenţial ce înseamnă acest lucru, este că pentru fiecare 10.000 de dolari pe care îi pun într-un eveniment, aceşti jucători primesc înapoi ceea ce este listat. Această listă mă va putea face să îi întorc pe oameni pe dos, atunci când îşi doresc să îi pun la un eveniment, lol.

Topul primilor 10 jucători pentru procentajul cash:

1. Casey Kastle: 30,0%
2. Stan Goldstien: 26,7%
3. Nenand Medic: 25,9%
4. Dave Ulliot: 25,8%
5. Can Kim Hua: 25,7%
6. David Oppenhiem: 25,6%
7. Chris Bell: 25,5%
8. David Chiu: 25,0%
9. Dteve Sung: 25,0%
10. Lee Markholt: 25,0%

Cel mai uluitor lucru la acaestă listă este acela că Casy Kastle, care atinge un uluitor 30%, PIERDE de fapt bani cu un ROI de 7092 dolari. Dacă vei reuşi să te descurci la WPT, etapele cruciale vor veni mai târziu. Nu poţi pierde oportunităţi, şi va trebui să îţi ridici jocul la cele mai înalte standarde. Nu primeşti tone de oportunităţi, dar când o faci, trebuie pur şi simplu să ajungi la masa finală pentru a face bani.

Topul 10 al jucătorilor cu procentajele la mesele finale:

1. Gus Hansen: 15,6
2. Scotty Nguyen: 11,1
3. Jonathan Little: 10,8
4. Phil Ivey: 10,5
5. Ted Forrest: 8,8
6. Daniel Negreanu: 8,6
7. Can Kim Hua: 8,6
8. Humberto Brenes: 8,6
9. David Pham: 8,4
10. Steve Sung: 8,3; Hoyt Corkins: 8,3

Gus profită cel mai mult de oportunităţile lui, este tipul de jucător care face acest lucru. Când intră în profunzime, are de obicei o grămadă de jetoane în faţa lui. FT-ul său este cel mai bun, dar procentajul cash nu este în top 10, este oricum de respectat la 20%.

Câştigurile pe eveniment a tuturor femeilor care au jucat cel puţin 30 de evenimente:

1. J.J Liu: 29.222,86 $
2. Kathy Liebert: 19.610,25
3. Jennifer Harman: 18.222,48 $
4. Mimi Tran: 11.174,64 $
5. Vanessa Rousso: 10.088,00 $
6. Annie Duke: 6.503,27 $
7. Clonie Gowan: 6.340,26 $
8. Kristi Gazes: 5.238,10 $
9. Jennifer Tilly: 5.204,71 $
10. Isabelle Mercier: 5.061,45 $
11. Evelyn Ng: 4.639,54 $
12. Cyndy Violette: 3.012,00 $

Dintre cele 12 femei calificate, doar 3 dintre ele arată un profit, cu Vanessa şi Mimi chiar la pragul de trecere, pe când celelalte înoară în taxe.

Dintre cei 176 de jucători eligibili, cu destule evenimente jucate, doar 56 dintre ei au un ROI care depăşeşte 20.000 de dolari sau mai mult. În mod şocant, dintre cei 176 eligibili, doar 90 dintre aceştia au un ROI de peste 10.000 de dolari. Asta înseamnă că sunt 86 de oamenicare au jucat 30 de evenimente sau mai mult şi sunt peste pierderi la investiţii.

Mulţi jucători între 10.000 şi 20.000 de dolari sunt pierzători. Ce vă spune acest lucru? Ar fi mai bine să joci sateliţi dacă vrei să îţi permiţi să faci turul. Ori asta, ori foloseşte-te de jocurile cash.

Când am început, m-am folosit de jocurile cash şi sateliţi pentru a-mi putea permite achiziţiile scumpe necesare pentru a juca turul. Îmi este frică pentru că nu cred că destui oameni chiar se gândesc la cum îşi manevrează banii când vine vorba de a decide cum să joci într-un eveniment.

Dacă ROI-ul tău este la 10.000 de dolari, dar joci sateliţi într-o bază regulată, dacă faci 3.500 de dolari, atunci înseamnă că faci un profit peste medie.

Pe această notă, mult succes tuturor dacă jucaţi la WPT mâine! Joc, desigur, şi abia aştept. Am alocat prea multe ori acestui lucru, dar este amuzant, pentru că sunt un împătimit ca nimeni altul. Am toate numerele pentru site-ul World Poker Tour.com, şi voi aduce numerele la zi din când în când.

Sunt atât de mulţumit de show! Wow, audienţa a fost fantastică, şi chiar sunt de părere că show-ul atrage o audienţă care este total nefamiliară cu pokerul, o audienţă căreia nu îi place să privească show-uri precum PAD, High Stakes Poker, sau chiar WSOP. Ideea principală a creării show-ului a fost introducerea pokerului în rândul oamenilor într-o manieră care le este mult mai comfortabilă: un show de formatul unui joc.

Am reţinut 15% din audienţa NFL, cu ratinng-uri de 2.1 milioane de gospodării şi estimate la în jur de 4 milioane de telespectatori. Acest lucru face din show în mod oficial cel mai cotat show de poker din istorie. Încă sunt în stare de şoc!

După cum am menţionat în blogul meu anterior despre show, ca şi jucător de poker, în timp ce mă uit la emisiune, trebuie să te gândeşti la ideea principală de aici.Ţinta în rândul audienţei este de NOI jucători. Este ceva bun pentru FIECARE dintre voi. Este, cu siguranţă, un lucru bun pentru poker.

Pokerul este ceva rapid, dar care, le dă competitorilor şanse reale de a câştiga mulţi bani. Dacă ai o structură adâncă şi înceată, ar lua ceva timp să găseşti 3 jucători. Structura mai rapidă creşte şansele norocului, dar mai sunt destule îndemânări ca să faci din joc ceva interesant-în special pentru jucătorii care sunt începători. Consecinţa, pe ansamblu, a fost una pozitivă! Nu uitaţi să vă deschideţi televizoarele duminica aceasta pentru al doilea episod.

POKER: Am jucat pe PokerStars în fiecare zi, cel mai mult jocul amestecat cu 8 jocuri, de 400-800 de dolari, care a mers foarte bine cu alte câteva jocuri. Am pierdut o singură sesiune în această lună. Mi-am rezumat, de asemenea, jocul cu ’’2eazy’’, unde am promis că voi juca 5000 de mâini la NL Hold’em pe PokerStars, într-un joc de 25-50 de dolari. Nu am jucat prea mult de când cu WSOP, şi devreme în meciul nostru, el m-a întrecut rău şi m-a blocat. Apoi m-am ’’dat bătut’’ şi am ales o nebunească variaţie de gambling. Am sfârşit acel meci pierzând 15.000 de dolari, şi mai avem înca una sau 2 sesiuni pentru a termina. După ce am terminat de jucat meciul de 25-50 de dolari, am fost de acord să joc cu el o mână de meci de 20.000, la 200-400 de dolari. Aceasta va dura un pic mai mult, desigur, şi există, de asemenea, o ’’clauză de scăpare’’, care spune că cel care pierde poate renunţa la orice moment. Cred că va fi amuzant şi abia aştept să terminăm acest prin meci, pentru a-l începe în curând pe următorul. Dacă vreţi să vedeţi meciurile, voi difuza întotdeauna când voi juca pe Stars pe Twitter cu numele RealKidPoker.

GOLF: Am jucat la Pro-Am acest an, la cursul de acasă, TPC Summerlin, şi a fost foarte distractiv. Perechea mea a fost Jeff Quinney, un băiat al cărui balans este similar cu al meu. El merge la şcoala lui Jim Hardy, şi are ceea ce se numeşte un balans sigur, care este cu precădere comparat cu cel al altor jucători de golf. L-am omorât! Este o minge de cel mai bun format cu handicapuri, şi am început- 9 prin 9 găuri, cu Quinney lovind de la 30 din faţă. Pe 10,11 şi 12 am lovit, parând toate găurile, şi am terminat pe locul 9 la -12. A fost foarte distractiv. Mă duc acolo să mă uit la ceva golf. Astăzi voi juca cu Ben Crane, pe care îl ştiu prin intermediul agentului mei Brian Balsbaugh. Brian obişnuia să antreneze jucătorii de golf, iar Ben a fost unul din clienţii lui. Este un tip de treabă. El a lovit 68 în runda 1, şi ar trebui să încheie cu o rundă solidă astăzi. L-am întâlnit şi pe Rocco Mediate, care este puţin şi un jucător de poker cu care el s-a luptat, de asemenea. Să îl văd pe Aaron Baddelley este un departe de un început bun, şi nu aş fi pariat pe el. Cu o noapte înainte de pro-am am luat cina cu el şi Ben la casa lui Brian, iar ochiul lui drept părea complet închis. Este alergic la câini şi probabil că l-a alintat pe câinele lui Brian. Nu arăta bine deloc! L-am văzut a doua zi la pro-am, cu toate acestea, şi arăta ca Benadry! Am fost mirat.

SAKE: Când mă întâlnesc cu E-DOG la Kona Grill, sfârşim prin a înlătura plictiseala, iar noaptea trecută nu a fost cu nimic diferită. Mereu venim cu idei ciudate. Erick m-a provocat să stau în picioare la o comedie pentru 100.000 de dolari, cu o parte din bani mergând la caritate. Pentru a fi cinstit, i-am spus că îl poate angaja pe Brad Garrett sau pe oricine vrea pentru a-l ajuta, dar aş prefera să fac acest lucru fără ajutor de la scriitori, şi aş fi acordat un preţ. Vă voi spune dacă asta se va întâmpla vreodată. După cină, toţi am mers la mine acasă pentru a face un joc de golf pentru turneu. Apoi, Erick s-a dus din nou după cărţile mele. Am cutii de cărţi acasă, care sunt acolo pentru a le semna, şi îi place să cotrobăie prin ele, scriind mesaje pe pagini la întâmplare. El va scrie ’’ Am lovit mingea ca un as, semnat Daniel Negreanu’’ sau alte mesaje prosteşti asemănătoare. El a luat o cutie, aşa că l-am repezit. Avea de gând să arunce una în bazin, sau cine ştie ce altceva. Eram pe podea de marmură şi l-am prins într-un choke hold, am căzut deasupra lui şi a fost un moment drăguţ de amintit din acea seară. Am continuat apoi să ne luptăm pentru poziţiile noastre, până când aproape mi-a rupt nasul. A fost doar lovit, şi sunt ok acum. Când s-a întors cu spatele, l-am apucat de tricou şi pur şi simplu i l-am dat jos, lol. Lucrul acesta doar l-a aprins şi mai tare, şi s-a dus lângă piscină ameninţând că le va arunca în apă. Aşa că şi eu am ameninţat că am să-i lovesc maşina. Distracţiile bărbaţilor de noapte sunt incredibile, lol. A fost foarte distractiv, şi, din fericire, nasul meu se ameliorează.

Abia aştept să văd cum va decurge primul show în această duminică. Făcând parte din show, şi apoi văzând versiunea editată adesea diferită. M-am chinuit la acest show şi chiar cred că sunt câteva momente minunate.

Duminica aceasta, tatăl Andrew Trapp, un preot catolic va apărea în show. Pur şi simplu nu vezi asta zilnic! Pur şi simplu nu vei vrea să pierzi acest prin show, wow.

Vreau să se ştie clar ce este acest show: în PRMUL rând, este un show al jocurilor, şi în AL DOILEA RÂND un show al pokerului. Blindurile urcă repede, şi ajung în vârf repede, ceea ce cred că avantajează că avantajează participanţii. Cu cât structura este mai înceată, cu atât va fi mai greu pentru un jucător amator să treacă de o celebritate, o echipă PokerStars Pro, şi apoi de mine. Cu cât au mai mult noroc, cu atât este mai bine pentru ei.

Participanţii sunt de obicei ’’oameni normali’’. Neaspirând la fenomene în poker sau pe internet, cei mai mulţi jucători neexperimentaţi s-au calificat jucând în freeroll-urile de pe PokerStars.

Ceea ce se aşteaptă de la acest show, este să atragă atenţia unei audienţe care nu se uită neapărat la poker la televizor, dar care vor privi show-urile de joc. Tone de bani vor fi daţi, şi chiar telespectatorii de acasă vor împuşca nişte cash, doar privind.

Pentru participanţi, regulile sunt simple: 20.000 de jetoane de pornire cu 400-800 blinduri, şi vei face faţă împotriva unei celebrităţi care joacă pentru o operă de caritate. Dacă va câştiga celebritatea, 5000 de dolari se vor duce în opera lor de caritate, iar dacă va câştiga participantul, acesta va câştiga o excursie în Bahamas pentru el şi încă un prieten, estimată la 5000 de dolari, şi trece la runda următoare. În prima rundă, voi sta chiar lângă participant. Nu pot vedea niciun ’holecard’, dar le pot spune ceea ce văd. Ei vor primi, de asemenea, o pauză care le va permite să primească sfaturi de la mine despre o anumită mână.

În runda a doua, sunt puse pariurile. Participantul joacă un Team Pro, şi dacă va câştiga, va primi 25.000 de dolari. Pentru acest meci vor avea un dispozitiv pus în ureche, iar eu voi sta într-o cameră separată, de unde voi putea vedea cărţile jucătorilor şi le voi putea da sfaturi chiar la ureche. Există o încurcătură: de două ori în timpul unui meci, pro-ul poate să mă ’’închidă’’, apăsând butonul de tăcere. Când apasă acel buton, participantul nu mă va mai putea auzi. Dacă va câştiga şi cel de-al doilea meci, va veni vremea deciziei.

Participantul poate lua cei 25.000 de dolari şi poate pleca. Oricum, dacă vor decide să rămână, ei îşi vor risca cei 25.000 de dolari şi vor juca cu mine pentru 100.000, şi, de asemenea, vor avea şansa la un milion de dolari în finalul show-ului. Dacă mă învingi, vei câştiga 100.000 de dolari şi vei fi calificat pentru o şansă la un milion de doari în show-ul 5.

Ceea ce nu am spus despre show, este faptul că aceşti pot schimba potenţial viaţa unor candidaţi. Este dramă adevărată, şi sunt surprins de cât de mult m-a afectat emoţional totul. Am ajuns să îi cunosc pe unii participanţi, şi le-am împărtăşit durerea, şi în unele cazuri...bucuria.

Revista ESPN trebuie să apară pe rafturi în curând. Sunt şi eu acolo, la fel şi Jennifer Harman, Scotty Nguyen şi Phil Hellmuth cu micele lui sfârcuri simpatice, lol.

Sunt înapoi în Vegas şi ador lucrul acesta. Să mă trezesc la 9 a.m, să mănânc bine, şi apoi să mă îndrept spre cursul de golf. Nu am mai jucat de ceva timp, aşa că mi-am mai pierdut din antrenament, dar nu foarte mult. După golf, mă îndrept spre casă şi mă uit la puţin tv: Survivor, Amazing Race, Curb Your Enthusism, Heroes etc.

Că tot vorbim despre jocul de poker pe PokerStars, pot să spun că am jucat regulat în jocul amestecat de 400-800 de dolari. Vreau să mai explic încă un lucru important pentru cei care iau în considerare acest joc: NU este permis să săriţi peste jocurile care nu vă plac. Trebuie să jucaţi toate cele 8 jocuri, aceasta este ideea într-un joc amestecat. Nu puteţi pur şi simplu să jucaţi jocurile la care sunteţi cei mai buni, şi să le daţi deoparte pe cele la care sunteţi slabi, nu este permis!

Chiar am fost pasionat de jocul de poker în ultimul timp, şi mă distrez de minune. Nu voi putea juca la High Stakes Poker acest an deoarece voi fi în Europa, dar plănuiesc să joc ceva poker în decembrie.

Abia aştept să joc în evenimentul WPT Bellagio care va avea loc în curând. Nu mi-am dat seama că am fost chiar în căutarea pentru jucătorul anului (Card Player of the Year), un lucru care îmi dă o motivaţie în plus să fac bine. Un lucru pe care l-am observat, şi care chiar nu îmi place este acela că CardPlayer şi-au schimbat sistemul de punctare pentru jucătorul anului pentru a include anumite turnee online. Acest lucru este total greşit! Există deja un premiu pentru Jucătorul Online al Anului, şi niciun eveniment nu ţine seamă de aceste poziţii, aşa că de ce ar trebui ca un jucător al anului să tină seamă de asemenea eveniment online? Dacă mă întrebi pe mine, este o mare greşeală, şi nu cred că are niciun sens. Fără să iau în considerare turneele online, aş da o lovitură justificată dacă aş face una sau doua mese finale, dar luând în considerare câştigul online JovialGent, m-ar trage înapoi 2000 de puncte, iar acesta ar fi un dificial mod de a sfârşi anul.

Da, sunt un tip căruia îi pasă de lucruri de acest gen. De aceea joc în turnee. Dacă nu ar fi statisticile, probabil nu aş juca deloc în turnee, şi aş juca doar jocuri cash ascuţite. Statisticile sunt amuzante!

După o masă finală ce a durat 17 ore, o reclama comercială şi un zbor spre L.A, sunt în sfârşit înapoi în Statele Unite. Şocul iniţial de a fi terminat pe locul 2 mi-a dat şansa de a-mi reflecta cariera, viaţa, unde sunt, unde am fost şi unde vreau să sfârşesc.

Masa finală a început mai bine decât aş fi sperat vreodată. În ciuda faptului că am început finala cu o grămadă mică, am putut fi repede mulţumit până la sfârşitul celui de-al doilea nivel. Am eliminat 7 jucători în drumul meu spre meciul final, împotriva lui Barry Shulman, şi cred că va fi foarte palpitant de văzut la televizor cum au fost jucate mâinile cheie:

Mâna #1: 3 mâini, Barry  a avut o grămadă mică şi, din cauza greşelii unui dealer, a ajuns să ma dubleze. Eu ar fi trebuit să am Q-2, un fold uşor, dar dealerul mi-a aruncat cartea prea sus, şi a fulgerat. Aşa că, în loc de un 2, am primit un as pentru A-Q. Am dat call pe tot ce avea Barry, şi am pierdut mâna în favoarea J-10-ului lui. Dacă dealerul nu ar fi făcut acea greşeală, aş fi dat fold la Q-2, iar Barry nu ar fi câştigat acea mână. Este o mare supărare a mea. Ştiu, desigur, că dealerul nu a făcut-o intenţionat şi că consecinţa poate fi fie negativă, fie pozitivă, dar acest gen de greşeli în mod normal mă irită, doarece consecinţa meciului este strâns legată de greşeala dealer-ului. Da, aş fi putut termina cu o mână mai bună şi cu câştigarea pariului, acesta ar fi fost un lucru bun pentru mine, dar ar fi fost o luptă proastă pentru Barry. Concluzia este că, dacă dealer-ul nu ar fi dat flash cărţii, mâna care s-a presupus că se joacă, nu ar mai fi existat. În viaţă, acest gen de situaţii aproape m-au omorât. O carte flash care schimbă ceea ce deţine un jucător, întotdeauna m-a întors pe dos într-un fel sau altul. Nu se poate face nimic în această privinţă, cu siguranţă nu pot pur şi simplu să dau fold la A-Q acolo, dar am o experienţă destul de neplăcută cu aceste lucruri şi mă simt de parcă am avut ceva de pierdut de pe urma greşelilor dealer-ului. După aceea, dealer-ul a venit să îmi spună cât de oribil se simte în legătură cu cele întâmplate, şi, desigur, nu l-am acuzat în cele din urmă. Este o supărare a mea, dar nu cred că dealer-ul ar trebui bătut pentru aşa ceva, se mai ’întâmplă’.

Mâna #2: Devreme, în meciul de frunte, cu pariurile la 40.000-80.000, am ridicat la 16.000 cu un AA. Barry a ridicat din nou la 460.000, iar eu doar am chemat. Flop-ul a venit un K-8-3 cu 2 cărţi. Dacă aş fi stins jetul, aş fi câştigat cea de-a 5-a brăţară. Întoarcerea a reprezentat-o o inimă roşie, river-ul unui neînsemnat as. Acest lucru m-a doborât la 2 milioane în jetoane, faţă de cele 8 ale lui Barry.

Mâna #3: Am dat înapoi flash de nenumărate ori, şi după ore întregi de joc, am recăştigat jetonul condus cu 6 milioane faţă de cele 4 înaintea următoarei mâini: Blind-uri la 60.000-120.000 cu 15.000 în faţa lui Barry, s-au făcut 250.000. Am dat call cu Qc Jd. Filfizonul a venit Js 8d 5d. Am refuzat să pariez, iar Barry a pariat 300.000. Am dat check-raise la 900.000 şi a luat totul. Cu o asemenea tabelă grea, şi atât de mulţi bani pariaţi, un fold aici ar fi însemnat un joc oribil. Odată ce am decis să fac un check-raise, să dau fold pur şi simplu nu era o opţiune. Fie trebuie doar să dau check-call la flop, sau check-raise şi sa dau call la tot. Nu este cu adevărat ceva de mijloc aici. Am dat call, iar Barry a avut un AA. Întoarcerea a fost un Joker!!! Acum eram doar la o carte de câştigarea titlului, iar Barry a trebuit să mai prindă unul dintre cei doi aşi pentru a mă bate. River-ul a fost un as. Pokerul este atât de dur uneori!

În ultima mână, Barry a făcut 250.000 şi eu am pariat totul pentru 2 milioane cu 44. El a dat call cu 10-10, şi asta a fost. Locul 2. Urăsc atât de mult locul 2, şi chiar nu pot să mă obişnuiesc niciodată cu asta. Nu am fost obişnuit să termin pe locul 2, şi, câştigând primele 8 turnee,  am mers la sigur. WSOP, în mod special a fost aspru în această privinţă. Am 4 brăţări, 4 locuri 2, şi un loc 3, dar sunt prins la 4. Nu sunt deloc mulţumit cu acest număr şi simt că ar trebui să am mai mult. Voi avea mai mult, dar încă simt că ar trebui să fiu la 6 măcar, până acum. Locul 2 m-a pus în topul listei liderilor de bani din toate timpurile ai turneului, cu până la peste 12 milioane de dolari de bani câştigaţi din carieră, ceea ce este un lucru de care mă simt mândru, dar cred că Ivey va depăşi acest record în Noiembrie! Are nevoie de un loc 5, sau mai bine de atât, şi cred că va câştiga totul. Este cel mai bun jucător din lume şi are o milţime de jetoane cu care să joace. Are nevoie de ceva noroc, dar dacă ajunge la 20 de milioane din jetoane-aveţi grijă! În ianuarie am fost întrebat care sunt ţintele mele în poker acest an, iar prima ţintă a fost aceea de a o întrece pe Jamie Gold de pe lista liderilor de bani din toate timpurile. Verificaţi.

După turneu, am fost un pic emoţionat. Am fost întrebat, ’De fiecare dată când eşti învins, continui să joci şi nu te dai niciodată bătut’...M-a făcut să mă gândesc la mama. Am spus ceva de genul: ’Nu mă dau bătut.Nu mă dau niciodată bătut. Cred că este ceva moştenit de la mama. Este o adevărată luptătoare şi cred că am învăţat acest lucru de la ea.’ Nu că ar fi ceva similar cu jocul unui turneu de poker, dar spiritul de luptă, dorinţa de a supravieţui, o au unii oameni, iar alţii nu. Mama, după spusele mai multor medici nu ar mai fi fost în viaţă acum, dar, ea face progrese. Este un progres uşor, dar sigur. Este atât de aproape să vorbească din nou. Fratele meu a stat cu ea în timp ce jucam, şi a văzut cum spunea din buze:’ Va câştiga, va câştiga!’. Se va baza pe veştile bune când voi urca scările şi voi aduce un zâmbet pe faţa ei. Ştiu că va fi bucuroasă că am ieşie pe locul 2, dar să câştig ar fi fost mult mai mişto!

Turneul s-a terminat în jurul orei 5:30 a.m şi am avut o maşină care m-a luat la 6.15 a.m care m-a dus la studio pentru a filma o reclamă pentru Pokerstars. În mod literal, m-am îndreptat spre hotel, mi-am împachetat bagajele, m-am urcat în maşină şi m-am îndreptat spre a petrece ziua nedormit, după 5 zile de joc. M-am descurcat mai bine decât mă aşteptam, chiar dacă, genunchiul meu stâng mă durea destul de tare din cauza dezgheţului cu Thai boxing, pe care l-am făcut cu amicul meu Sam. Imediat după filmare, m-am îndreptat spre aeroport, pentru că a trebuit să fiu în L.A pentru noul FOX show ’PokerStars Million Dolllar Challange’ care va fi filmat dimineaţa şi difuzat duminică, 11 octombrie, după meciurile de fotbal. Ador conceptul pentru show şi cred că va fi un proiect amuzant şi palpitant. Deschide-ţi şi veţi vedea cu ochii voştri...

Sunt în L.A pentru 3 zile de filmare, apoi mă voi întoarce în Vegas. Cursul de acasă, din Vegas, TPC Summerlin găzduieşte încă o dată un eveniment PGA pentru a aduce beneficiu spitalului Shriners, iar în acest an plănuiesc să joc în Pro-Am, ceea ce ar trebui să fie foarte nostim. Cred că Hellmuth va juca, de asemenea, şi, yam yam, mi-ar plăcea să pun câteva pariuri împotriva lui la cursul de golf! Balansul meu ar putea fi groaznic, dar mă face să semăn cu Jack Nicklaus.

Chiar după evenimentul golf, voi juca în WPT Bellagio, şi nici că aş putea fi mai încântat cu privire la turneu. Ştiu când joc bine, şi ştiu când pot mai mult. După WSOPE din Londra, am jucat la fel de bine ca întotdeauna. Mă ajută atunci când joc competiţii de top, pentru că pur şi simplu mă obligă să îmi forţez cel mai bun joc. Împotriva competiţiei cu un final scăzut, cred că este o greşeală să joci prea sofisticat, pentru că aceasta ar însemna să pierzi în faţa oponenţilor.

Aşa că da, sunt în camera de hotel acum, doar ce m-am întors de la sake & beers, unde am fost împreun cu cei mai buni prieteni ai mei din liceu, Regev şi Oren, care locuiesc în L.A, şi faţă de care am rămas la fel de apropiat ca întotdeauna. Sunt 2 dintre cele mai bune fiinţe pe care le-am întâlnit în viaţa mea. Macabee!!! ( ei sunt israelieni şi asta îi va face să râdă).

Pokerul pur şi simplu nu mai este ceea ce a fost odată. Nici măcar ceva apropiat. Acesta este cel de-al doilea an la rând când joc la  masa finală la WSOPE, iar anul trecut a fost cea mai dură masă finală la care am fost...până în acest an.

Pe ’timpuri’, procentajul jucătorilor excepţionali faţă de cel al amatorilor era cu mult scăzut. Cu 20 de jucători rămaşi, întotdeuna ai cel puţin 7 sau 8 care sunt mulţumiţi de simplul fapt că sunt acolo, şi care nu au jucat foarte bine. Acest lucru pur şi simplu nu se întâmplă într-un asemenea eveniment. Fără îndoială, nici măcar nu se apropie, de turneul dur absolut de pe orar. Un câmp comprimat de cei mai mulţi pro, cu o structură foarte profundă. Şansele sunt puţine şi cu mult între.

Întotdeuna am spus că, cu cât sunt mai mulţi amatori sau jucători slabi într-un eveniment, cu atât mai mult scade valoarea acelui eveniment. Motivul cheie este că acei jucători slabi vor face greşeli mari în mod repetat şi vor depozita jetoanele unor pro. Există ceva noroc referitor la cei care primesc alcele donaţii, şi de asemenea este implicat norocul, atunci când unul dintre ei îl elimină pe un jucător profesionist.

În momentul în care la o masă de joc sunt adunaţi mulţi jucători profesionişti, şi doar câţiva jucători slabi strecuraţi, nu poţi pur şi simplu să fii atât de norocos pentru a câştiga acel eveniment. Trebuie să fii în stare să joci la un nivel foarte sofisticat.

M-am bucurat totuşi, de acest eveniment. Ştiu că pentru a participa, trebuie să dau ce este mai bun din mine. Într-un turneu obişnuit, strategia mea este, de obicei, să îi aştept pe ei să facă greşeli. Când joci într-un eveniment de un asemenea calibru, acest lucru nu se întâmplă prea adesea, aşa că va trebui să găseşti o metodă de a-i forţa pe oponenţi să facă greşeli.

În ’timpurile vechi’, cea mai mare diferenţă o făcea jocul din etapele finale. Urăsc să spun asta, dar era uşor să construieşti un jeton lider, şi să domini turneul cu 2 sau 3 mese rămase. Nu se mai întâmplă acest lucru. Oamenii s-au perfecţionat cu mult. Nu mă mai lasă să scap, trebuie să găsesc noi metode creatoare pentru a face rost de jetoane.

Unul dintre lucrurile pe care am început să le fac în acest eveniment, ceva ce nu am făcut timp de ani de zile, este să adaug flexibilitatea în repertoriul meu. Le-am tot amestecat, mici raise-uri, unele re-raise-uri etc. Să încerc pur şi simplu să adaug mai multe tehnici jocului meu şi mai multe psihologie, la fel şi să manipulez dinamica jocului în favoarea mea.

În ultima vreme, chiar mi-a plăcut să joc poker. Nu am mai făcut golf de ceva timp, şi am stat mai multe ore pe PokerStars pentru acest eveniment. No limit hold’em, jocul celor 8 amestecate, nu este poker dar îmi face creierul să funcţioneze.

Intru cu o grămadă mică la masa finală stabilită în noiembrie. Am 438.000, iar pariurile vor fi de 10.000-20.000 cu 3.000 ante. Când vom reîncepe, voi fi în locul întrerupt, aşa că este o groază de timp, nu trebuie să ne grăbim. Nu simt că totul este chiar aşa de departe la momentul acesta. Aş putea, desigur, să folosesc puţin noroc, dar simt că pot câştiga şi să merg mai departe pentru a face o cursă din asta. DOH! Ar fi bine să te pregăteşti!

Sunt foarte mulţumit de modul în care joc. Am învăţat o groază despre mine în timpul acestui turneu şi am reconfirmat alte lucruri pe care deja le ştiam. Să joc la o competiţie de un înalt nivel m-a făcut să dau ce este mai bun din mine. Chiar îmi place să joc şi să gândesc la un nivel înalt.

Momentan sunt pe locul 12 cu 36 de jucători rămaşi în joc cu 314.500 de jetoane. Masa mea de mâine arată cam aşa:

1.Tony Cousineau 257,000
2. Arnauld Mattern 469,500
3. Konstantin Beucherl 156,500
4. Tommy Pavlicek 266,500
5. Shandoi Demjan 367,500
6. James Akenhead 153,500
7. Markus Ristola 157,000
8. John Kabbaj 448,500
9. Daniel Negreanu 314,500

Astăzi suntem în 30 septembrie şi am fost programat să fac o reclamă pentru PokerStars, dar se pare că am cam dat peste cap planul! Plănuiam, de asemenea, să o fac pe conducătorul la EPT, dar nici asta nu se va mai întâmpla. Când termin cu WSOPE, iau zborul drept către L.A. pentru a filma show-ul FOX, PokerStars Million Dollar Challenge.

Avem un grup minunat de participanţi care vor apărea la show, incluzând, fără glumă, un jucător de poker care este preot catholic! Vă voi anunţa, prieteni, când va fi difuzat show-ul şi asiguraţi-vă că veţi deschide televizoarele. Va fi un show tare cool.

În final cred că voi câştiga. Am fost obosit seara trecută, şi am jucat doar până la 12:30 a.m. Am mâncat mult mai bine ieri, şi prin mai bine vreau să spun mai mult. Iau micul dejun chiar acum în drum spre cameră, şi sper să fiu pregătit pentru începutul de joc.

Anul trecut, când am terminat pe locul 5 în acest eveniment, am fost liderul jetoanelor, sau în topul 3 pe ansamblu. A fost o cursă diferită în acest an, în care am ezitat în jurul mediei de cele mai multe ori. Sper, şi mă aştept să dau marea lovitură cu 12 jucători rămaşi şi să ajung la masa finală în top 3.

Vă voi ţine pe toţi la curent prin via twitter. Vorbind despre twitter, tocmai mi-am dat seama cum să fac legătura între difuzările mele şi contul de pe facebook, aşa că chiar acum sunt difuzate acolo.

Am avut o zi foarte arzătoare în materie de jetoane, intrând cu 89.000, ajungând la maxima de 127.000 şi terminând la 113.000, adica medie la care am fost la aproape toate cele 4 nivele. Nu am căzut niciodată sub 90.000 şi am încercat să evit confruntările majore cât de mult am putut, şi sunt foarte fericit cu această decizie.

Mi-am schimbat hainele de vre 3 ori! În fiecare pauză m-am dus să cumpăr ceva nou. Eram într-una din mesele finale încă o dată, ceea ce înseamnă fără masaje şi lumini fiebinţi, orbitoare. Am purtat un pulover albastru prima dată, apoi am sfârşit prin a purta un tricou Oxford albastru închis şi o şapcă funky.

Nu poţi purta nici-un fel de motto pe şapca ta, aşa că nu am avut şanse cu PokerStars.net. Astăzi voi fi mult mai pregătit cu o simplă şapcă şi un tricou. Singurul motiv pentru care am nevoie de şapcă sunt luminile. Am trecut prin acelaşi lucru anul trecut şi m-am descurcat bine, aşa că ştiu că pot face faţă cu asta, e nevoie doar de câteva ajustări.

Nu mi-a venit să cred când m-am trezit dimineaţa aceasta şi am găsit masa mea. Sunt pe locul 38 la jetoane, încă incredibil, sunt liderul de jetoane la masa mea! Nu vezi asta prea adesea, cu ma puţin de 100 de jucători rămaşi.

1. Daniel Negreanu 113,100
2. Jani Vilmunen 65,500
3. Kim Wooka 22,000
4. Men Nguyen 27,500
5. Arnauld Mattern 86,600
6. Jean Montury 25,800
7. Leo Margets 48,300
8. Elijah Berg 91,900
9. Michael Wang 60,700

Îi ştiu pe 3 dintre aceşti jucători.Men Nguyen, desitur, Jani Vilmunen cu care am jucat ieri şi pe care l-am cunoscut prin Patrick, şi, în final, Leo Margets ’’Ultima femeie rămasă’’, căreia i-am devenit fan după ce m-am uitat la unul din interviurile ei online. Chiar m-a impresionat prin modul în care dă interviurile, nicio fărâmă de aroganţă şi o comandă foarte bună a limbii engleze, deşi aceasta nu este limba ei natală.

Sunt un pic obsedat de poker şi mă uit la interviurile online video, iar ea este cea mai bună sosită pe care am văzut-o de ani de zile. Plină de energie, inteligentă şi modestă. Compoziţia mesei de joc, în ciuda faptului că eu sunt liderul la jetoane, nu este ideală pentru mine. Sunt prea multe grămezi mici la masă pentru a-mi permite să joc un volum mare de mâini într-un mod profitabil, din moment ce grămezile mici sunt mai bune pentru a folosi re-raise decât este o grămadă medie.

De exemplu, când sunt în locul de cutoff, ambii cu blind, Men Nguyen şi Wooka Kim au sub 30.000. Blind-urile vor fi de 800-1600, aşa că standardul meu pentru raise va fi de 3800. Acestea sunt situaţii urâte în care te poţi afla dacă dai raise cu mâini marginale. Vei rămâne înţepenit în multe call-uri în acel punct, dar fac faţă acestor situaţii mult mai bine decât majoritatea jucătorilor online. Jucătorii online se bazează pe call în aceste puncte mult mai mult decât mă bazez eu, şi în timp ce aceasta ar putea fi abordarea potrivită în turneele unde trebuie să se joace la pas iute, în aceste evenimente profunde cred că ei fac o greşeală, dar este un alt blog dedicat exclusiv acestui lucru. Dacă matematica este aproape, să foloseştei fold este de obicei cea mai bună alegere, presupunând faptul că eşti unul dintre cei mai buni jucători de la masa respectivă.

Conceptul este similar motivului pentru care nu foloseşti pre-flop în situaţii de coin flip. Haideţi să presupunem că ştiţi că oponentul are AK, iar tu ai 55. Te costă 18.000 ca să câştigi 19.200. Pe hârtie, 55-ul tău este favorit, şi vei primi un preţ pentru call. Sa dai call nu poate fi chiar ’’incorect’’, dar comentez faptul că se poate ca nu întotdeauna să fie cea mai bună opţiune pentru joc, deoarece valoarea câştigului pariului nu compensează lucrul la care se poate să fi renunţat, pierzând flip-ul în termeni de oportunitate.

Aşa că, dacă ai şanse de 2-1 la un call, şi simţi că adversarul tău va reuşi să aibă şansa de 2-1 de a fi favorizat împotriva mâinii tale- este un fold. Este un pariu egal de bani, şi pur şi simplu nu este suficient de bun! Într-un turneu nu este nevoie să faci pariuri egale de bani pe aruncarea unei monezi.Dacă eşti un jucător câştigător, ar trebui să cauţi punte unde ai şansă potenţială de câştig.

Oricum, este timpul pentru micul dejun, un duş, apoi mă voi îndrepta spre cazinoul Empire.  

Am depus mult efort în marile evenimentele fără limită, am făcut ok în prima zi în Barcelona, dar am fost dărâmat în ziua a doua.

Masa mea de început a fost destul de slăbuţă, în termeni de valoare de joc. Toată ziua, am avut exact un jucător care era în stare să îşi câştige un trai decent din joc. Anette Oberstad a jucat fantastic pe parcursul întregii zile. Ray D., un foarte talentat jucător de jocuri cash, a condus şi el jocul la un moment dat. El şi Anette chiar s-au luptat pe pentru primul loc întreaga zi. Puştiul din stânga mea, şi tânărul care stătea de-a curmezişul mesei, amândoi au epuizat.

Add Barry Greenstien, Chris Ferguson, şi un alt mare jucător cu numele James Keyes, au jucat un poker sofisticat care a fost foarte distractiv. Apropo, când l-am pierdut pe cel real, Shaun Deeb l-a înlocuit cu un morman de monstru.

Îmi place la nebunie că, pentru a juca într-o competiţie, ştiu că trebuie să joc cel mai bun poker al meu, care include mai multă creativitate şi agresivitate. Am dat re-raise înainte de flop astăzi, poate mai mult decât în ultimele 7 turnee combinate!

Am pariat, de asemenea, mai mult decât am făcut-o în aceeaşi perioadă de timp, din toare poziţiile, cu o mare varietate de mâini. Jocul meu a curs, aşa cum am mai spus...poate faptul că am fost extenuat întreaga zi m-a ajutat să joc mai bine. Uneori, acesta este cazul pentru care adesea ne bazăm pe instincte, şi, de obicei, acesta este un plan bun.

Sunt încântat că voi putea dormi,lucru de care am mare nevoie, şi voi putea alerga puţin mâine. Am terminat ziua printre lideri, cu 88.925 de jetoane.

Mi-a plăcut foarte mult să joc cu Anette. Este prina dată când am jucat la aceeaşi masă şi cred că este mult mai bună acum decât era atunci când a câştigat WSOPE. Are şi mai multă experienţă, aşa că era de aşteptat acest lucru! A adăugat mult mai multă fineţe jocului ei.

Am jucat mai mult poker după zilnic pe PokerStars.com în jocul 8-game mix. Când nu joc no limit hold’em, joc împotriva unor jucători buni care îţi pun mintea la contribuţie în diferite turnee tipice. Sunt destul de înfometat acum, şi mă bucur foarte mult de joc.

Câştigam zilnic în acel joc, dar am atins şi o parte mai joasă, în ultimele 4 şedinţe:

-25k
-25k
+14k
-20k

Acestea sunt toate nişte rezultate ale unor variaţii slabe pentru un joc de acea mărime, şi nu sunt deloc îngrijorat. Simt că am un avantaj drăguţ în jocul 8-game mix, şi mă bucur de asta. Fără PokerStars astăzi, sunt bătut şi am nevoie să dorm!

Acesta este un raport complet cu ceea ce s-a întâmplat şi cu o analiză:

Structura a fost rapidă, cu grămezi adânci, care a făcut ca matematica să fie cel mai important aspect al meciului. Mulţi dintre jucătorii echipei Americas au excelat mai mult, prin urmare cu grămezi mai adânci, şi o structură mai înceată, iar acest lucru cu siguranţă ne-a rănit în câteva meciuri. Norocul a fost în continuare principalul motiv pentru care am pierdut, dar am făcut şi mai multe greşeli decât au făcut europenii.

Meciul 1 format din pariuri alternative: Huck Seed/Phil Ivey vs. Patrick Antonius/Zigmund

Am pierdut cartea cea mare, aşa că a trebuit să dau afară prima echipă, iar ei aveau o şansă la câştig. Am plecat cu echipa noastră cea mai puternică, formată din Phil Ivey şi Huck Seed, şi am crezut că este o şansă bună pentru ca Anette să socotească cu calificatorul, dar, pe de cealaltă parte, ea a obligat o altă echipă foarte bună să părăsească competiţia.

Cu pariurile la 1000-2000 şi 10.000 de grămezi de jetoane pentru început, în prima mână am câştigat un mare pariu, iar acest lucru ne-a făcut să ne simţim lideri deplini,de la 140.000 la 60.000. În timp ce pariurile creşteau, echipa europeană a devenit mai agresivă şi a început să joace mai mult, ceea ce le-a permis să se întoarcă în meci.

Ivey a făcut 3 mişcări dubioase în meci, pe care echipa le-a discutat după aceea. Ivey nu joacă în multe evenimente unde trebuie să joace acea grămadă mică, şi era cu siguranţă nesigur dacă o joacă sau nu cum trebuie:

În mâna 1, Ivey a folosit un Kd 9d, iar Zigmund a mişcat totul pentru a se apropia de 60.000. A fost o decizie de trecere, dar Ivey în cele din urmă a folosit fold, şi cred că a vrut mâna aceea înapoi, după ce a văzut ce făceau. Ei au împins echipa într-un joc agresiv înţelept, pentru că pariurile sunt cu adevărat mari.

Mâna 2: Ei au mişcat din buton şi Huck a verificat A-5-ul potrivit. Flop-ul a venit 10-2-3, iar Ivey i-a dat check lui Patrick, Ivey a dat doar call. Huck a simţit că acest lucru îl pune într-o poziţie proastă, şi poate că să schimbe tot era cel mai bun joc. Întoarcerea a fost un 7, iar Huck a folosit check-fold pentru pariul lui Zigmund. Am descoperit mai târziu că ei au lovit cartea 7, aşa că am fi putut câştiga acel pariu cu un pic mai multă agresivitate.

Mâna 3: Ivey a folist check pentru marele blind cu Q-2 diamante şi 5000-10000 de blind-uri. Amândoi au fost de acord că poate ar fi fost mai bine să mute totul înainte de flop.

În mâna finală, blind-ul era uriaş, şi a fost cel mai lung meci al zilei. 8.000-16.000 de blind-uri, Ivey a mişcat totul din buton cu 10-6 şi Patrik a dat call cu K-2. Am pierdut mâna iar scorul era 1-0 în defavoarea noastră.

O altă mână cheie a meciului a fost când Ivey a mişcat totul cu A-3, şi, primind call cu un A-7. Ei au pierdut mâna, şi asta ar fi însemnat ca aceasta să fie tema meciului.

Meciul 2 cu format de pariuri alternate: Daniel Negrenu/Phil Hellmuth vs Elky/Qualifier

În meciul 2, Anette l-a dat afară pe Elky şi pe calificator pentru al doilea meci de pariuri alternative. Phil şi cu mine decisesem deja că vom juca formatul de meci al pariurilor alternative, dar când au dat afară echipa pe care o consideram că va aprinde echipa formată din Doyle şi Jenn, dar, în discuţia cu echipa, cu toţii am fost de acord că Hellmuth va fi în stare să exploateze cel mai bine calificatorul, aşa că acesta este modul prin care am început meciul. Gândul meu a fost acela că voi juca defensiv împotriva lui Elky, şi îi voi permite lui Phil să îl înfrângă pe amator, fiind agresiv cu el.

Mâna 1: Am câştigat vreo două pariuri mici devreme, iar apoi Phil a dat min-raised cu 8-9 din buton. Amatorul a dat re-raised la 10.000, iar Phil a zis: ’’Daniel, este atât de bine cu aceste mâini după flop.’’ De când Elky vorbeşte şi înţelege engleza, acel comentariu ar fi dat la o parte faptul că noi aveam un fel de conector potrivit. Nu am văzut mâna încă, dar am sperat cu adevărat că Phil le făcea jocul invers, şi că aveam o mână importantă, ca de exemplu KK sau ceva de genul acesta. Phil a dat call la raise.

Flop-ul a venit un curcubeu 10-8-6. Elky a pariat 13k, ceea ce l-a lăsat cu aproximativ 50k rămase. Să foloseşti fold nu este niciodată cea mai bună opţiune aici, aşa că decizia mea a fost aceea de a da call sau raise. Jocul standard, când eşti la nivelul acesta, este să dai raise şi să mergi cu mâna. Acesta este cel mai bun joc cu atât de mulţi bani acolo. Oricum, cu calificatorul în amestec, un caz poate dând un call uşor pe flop şi să te reaşezi la rând. Am simţit că să dau call este prea riscant aici, în cazul în care Elky ar fi avut o mână de genul A-Q sau ceva asemănător, şi am dat raise la 41k, Elky s-a mutat, iar eu, desigur, am dat call, presupunând că aveam 9 pure înafară.

Elky a dat K-10, un pic surprinzător, şi un flop destul de nenorocos. În această situaţie, atât de limitată a grămezilor, o mâna ca aceasta este ceva esenţial. Singura metodă prin care am fi putut scăpa de aceasta, era un fold la 8-9 şi un re-raise. Toată echipa a fost că, considerând că ar fi trebuit să avem o margine în meci, era o greşeală să dăm call cu 8-9 înainte de flop, departe nu eram destul de în profunzime, şi am fi putut găsi puncte mai bune.

Am pierdut totul şi am rămas cu 16k.

Mâna 2: Am fi dublat la acest punct cu 77 şi de asemenea, cu AA, şi ne-am fi situat la 35k înaintea acestei mâini. Blind-urila la 2000-4000 pe care le-am făcut apăsând din buton cu 6-7, sperând că Elky nu va da raise şi cp Phil va putea lua pariul pe flop-ul împotriva amatorului. Flop-ul a fost bun, J-10-10, iar amatorul a folosit check, în timp ce se uita total dezinteresat. Hellmuth a dat check! Am sperat că va paria 4000 acolo, ca să putem trece mai departe. Întoarcerea a fost un as, iar Elky a dat check. Am presupus că sunt slabi şi nu vor ajunge la acel nivel, aşa că am pariat 4000, sperând că Phil va reuşi din nou dacă am fi pierdut river-ul. Elky a dat call. River-ul a fost un 7, amatorul a dat check, iar Phil, de asemenea. Amatorul a arătat Q-7, aşa că am ratat câştigul. Ar fi trebuit să câştigăm acel pariu pe flop. Am crezut că va fi mai uşor pentru Phil să îl învingă pe amator decât ar fi fost pentru mine să mă lupt cu Elky. Acest lucru nu ne-a costat decât 4000, dar acesta a fost oricum o pierdere semnificativă, ţinând cont de faptul că aveam nevoie de fiecare jeton câştigat!

Mâna 3: Cu blind-urile la 3000-6000 şi cu noi care stăteam la 45k, Phil a folosit un KJ, sperând că amatorul va duce totul înăuntru, pentru ca el să folosească un ’’snap call’’. Flop-ul a venit 3-5-6 cu 2 diamante şi Elky a pariat 6000. Nu aveam niciun pereche, niciun romb, şi nici îndeajunse jetoane pentru a manevra cu ele, aşa că am plasat fold pentru flop. Am simţit că aceea era o mână pe care ar fi trebuit să plasăm raise înainte de flop pentru că, la acea etapă, jetoanele erau prea valoroase şi nu ne puteam permite să le dăm flop-uri gratis.

Mâna 4: Amatorul a mişcat totul din buton, aveam 6000 acolo şi în jur de 42.000 în spate. Am tras cu ochiul la cărţile lui Phil şi am fost emoţionat de ce am văzut! El avea K-J din nou şi s-a gândit un timp. I-am amintit că suntem într-un joc de 10 minute şi trebuie să jucăm repede, pentru că blind-urile care cresc nu ne ajută deloc. El apoi a plasat fold pe K-J...iar oponentul a arătat A-4. Aş fi dat call cu K-J, chiar ştiind că un as ar fi fost o mare mână pentru oponentul nostru. Nu suntem nemulţumiţi de acea mână, şi suntem foarte mulţumiţi de orice mână cu K. Cel mai important, timpul nu a fost de partea noastră, şi a trebuit să jucăm puţin gambling pentru a ne întoarce în meci.

Mâna 5: Am scăzut la 26.000, iar butonul a mişcat totul cu A-3...Phil se uită la o singură carte, un as, şi plasează call. Ne uităm la cealaltă carte, şi este tot un as! Flop-ul a venit K-2-4...întors 5.Yuk. Prost mod de a ieşi din joc.

Acum, la 2-0 formatul s-a deschis pentru a alterna mâinile. Pentru acest format, butonul va sta în acelaşi punct pentru 2 mâini, într-un rând, iar butonul va lăsa ca fiecare oponent să joace o dată.

Meciul 3 format de mâini alternate: Doyle Brunson/Jennifer Harman vs. Dario Minieri/Anette Oberstad

Tot ce pot spune este că, avem nevoie de un câştig! Doyle şi Jennifer chiar au jucat formatul foarte bine, împingând înapoi şi scoţând ceea ce era important, pentru că, în prima lor confruntare, chiar aveau nevoie de acest lucru.

Mâna 1: Am avut deja o poziţie de conducere decentă, Dario a făcut-o 20.000 şi Doyle a mişcat cu A-6. Dario studiază un timp, şi plasează call cu un A-8. Din nou, această mână se va comporta obişnuit. În river ei aveau nevoie de un 2-3-5-7 sau un 8 pentru a câştiga. Un 5 pe lovitura de river, şi am fost coborâţi la 40.000.

Nu după mult timp, Jennifer a dublat prin Annette cu JJ vs. 55 şi înainte să ştim, echipa Americas a obţinut prima sa victorie, aşa că eram conduşi cu 2-1, şi am simţit că avem un moment de respiro.

Meciul 4 format de mâini alternate: Barry Greenstien/John Juanda vs. Gus Hansen şi Peter Eastgate

Considerând formatul, chiar m-am bucurat de şansele noastre în acest meci, pentru că atât John cât şi Barry ştiu matematică şi au înţeles că nu pot sta pe mâinile lor, şi că trebuie să joace într-un mod alert.

Am demarat printr-un început destul de greoi, fiind coborâţi cu 15k devreme, înainte de mâna următoare: Barry a plasat raise din buton cu K-J, Gus a plasat re-raise din marele blind, iar Barry a mişcat totul înăuntru. Gus a plasat call cu un A-8, şi am pierdut-o şi pe aceea. Chiar dacă am fost un fel de ’underdog’ în toate confruntările, întotdeauna am fost aproape de situaţii favorabile, pe care nu le-am fructificat niciodată.

Aşa că acum la 3-1 trebuie să manevrăm masa în direcţia convenabilă pentru a câştiga. De când pierdeam, echipa Europei nu avea niciun nominalizat la început. Căpitanul echipei Annette Oberstad a ales să joace. Am vorbit cu echipa mea despre deficiturile meciului şi am simţit că Huck, asul nostru în găuri, avea un stil bun pentru a o contrasta pe Annette, fără să menţionez faptul că Huck Seed este cel mai de succes jucător din istorie cu acest format. Deja mă gândeam pe cine să excludem, sperând că Huck va câştiga şi mă gândeam la ceva de genul:Dacă îl elimină pe Elky, voi juca cu Juanda. Dacă îl elimină pe Patrick, îl voi pune pe Doyle acolo. Dacă îi elimină fie pe Peter Eastgate sau Dario Minieri, voi juca. Dacă îl elimină pe Gus Hansen, Phil Ivey va fi omul nostru.

Nu puteau fi decât 3 meciuri în total, aşa că aveam toate bazele acoperite. Meciurile erau bazate pe istorie şi stiluri de joc, şi chiar cred că aveam cele mai bune opţiuni în materie de match ups.

Meciul 5: Annette Oberstad vs. Huck Seed

Huck Seed a avut un început arzător, jucând foarte agresiv în debut şi fiind chiar lider.

Mâna 1: Huck a plasat call la 3000 mai mult pentru marele blind cu 10 Jd şi flop-ul a venit Kd Jc 2d. Huck a plasat check lui Annette, care a pariat. Huck a dat check-raised, iar Annette a intrat complet în joc. Ea a arătat un AdJh, ceea ce a fost un pic dezastruos, deoarece a anulat 3 din mişcările noastre bune, un Ad şi doi jokeri rămaşi. Aveam nevoie de un romb sau de un 10, dar din nou, pauză.

Mâna 2: În sfârşit am fost norocoşi cu un K-7 vs A-4. Flop-ul a venit 9-5-5, dar întoarcerea a adus un rege, iar Huck a dublat.  De atunci, Huck a scăzut în joc pe parcursul evenimentului, până la 93.000.

Mâna 3: Huck a mişcat totul din buton cu un A-3, iar Annette a ezitat puţin până ce a plasat un call cu A-7. Am jucat atât de prost în aceste momente până acum, aşa că am sperat să fie din cauza neşanselor. Eram la pământ  pe flop: 9-9-7...întoarcerea a adus un alt 7, dându-ne înapoi cu un 9, dar nope, asta este. Un 4-1 dezolant.

Sunt în continuare foarte mulţumit de mişcările lui Huck, cred că era tipul potrivit pentru a fi liderul echipei.

Am fost foarte impresionat de cât de serios a luat-o toată lumea. Nu a fost nimeni o prima donna, nimeni nu s-a lăudat cu performanţele lui, şi toţi au părut cu adevărat supăraţi că au pierdut, deşi nu era pus niciun ban în joc. Hellmuth s-a comportat ca un adevărat gentilom de la început până la sfârşit. A fost desigur, dezamăgir de faptul că nu am câştigat meciul, şi amândoi ne-am fi dorit să avem din nou acel meci, pentru că ar fi trebuit să fie favoriţi modeşti în acel meci. Ivey care, după cum ştiţi cei mai mulţi dintre voi nu prea e interesat de ’’evenimentele TV’’ a făcut tot ce i s-a cerut, şi a încercat să dea ce a fost mai bun din el.

În final, totuşi am pierdut din 2 motive cheie:

1 Norocul: Am fost dezavantajaţi în situaţiile limită când eram foarte aproape de câştig. Am câştigat cu K-7 vs A-4 o dată, dar înafară de asta nu am câştigat niciun pariu când ne-am propus, 45-55. Să pierdem cu AA în faţa unui A3, a fost de asemenea, ceva deloc norocos...

2. Echipa Americană, fiind mai experimentată, nu a fost neapărat şi mai experimantată decât echipa tinerilor jucători online cu meciuri jucate pe grămezi puţine. Există puţin spaţiu pentru creativitate când joci o grămadă de 10 blind. Totul ţine de matematică. Dacă eşti obişnuit să joci la mize mari în turnee cu structură înceată, există ajustări majore care trebuiesc făcute când începi cu 50 blind-uri care cresc la fiecare 10 minute. De fapt, o structură a asta este ceva despre care poţi spune că este aproape de un ’’joc rezolvat’’, în care sunt mişcări care sunt corecte şi există puţin spaţiu pentru citit şi lucruri de acest gen.

M-am simţit foarte bine cu asta, dar am fost dezamăgit de modul în care s-a terminat. Îl aştept pe celălalt, unde americanii vor avea şansa să joace ’’la ei acasă’’.

Am fost în Toronto să o văd pe mama, şi mi-am făcut şi antrenamentul de hockey pentru AHL (Alternative Hockey League) şi am stat în Pickering până pe la 4:30 am, am condus înapoi spre casa fratelui meu la 5:00 am, şi am plecat spre aeroport în jurul orei 6:45 am. Imediat ce a decolat avionul am adormit şi nu m-am trezit până ce însoţitoarea de zbor nu m-a trezit să îmi spună că vom ateriza.

Încercarea de hockey a fost o explozie! Am muncit mult antrenându-mi jucătorii, iar anul acesta nu a fost nicio diferenţă. Este cea mai fantastica şi intensă experienţă de sport pe care ţi-o poţi imagina vreodată. Nu sunt sigur dacă aţi auzit vreodată de cei 5 băieţi pe care i-am ales:

D Nick Leddy, MIN.
D Stefan Elliot, COL.
F Derek Stepan, NYR.
F Zach Budish, NAS.
F Philippe Paradis, CAR.

Aici i-am postat în funcţie de salariul lor pentru acest sezon:

APĂRARE:
Scott Neidermayer, ANA.
Cory Murphy, NJ.
John-Michael Liles, COL.
Brent Seabrook, CHI.
Tom Poti, WAS.
Marc-Edouard Vlasic, SJ.
Alex Goligoski, PIT.
Kris Russell, CLB.
Andy Sutton, NYI.
Steve Staios, EDM.
Greg Zanon, NAS.

ÎNAINTAŞI:
Simon Gagne, PHI.
Henrik Sedin, VAN.
Alexander Semin, WAS.
Olli Jokinen, CAL.
Anze Kopitar, LA.
Kyle Okposo, NYI.
Andre Kostitsyn, MON.
Jason Pominville, BUF.
Corey Perry, ANA.
Eric Belanger, MIN.
Ryan Malone, TB.
Steve Ott, DAL.
Darcy Tucker, COL.
Miroslav Satan, UFA.
Jim Slater ATL.
Aaron Voros, NYR.

PORTARI:
1. Vancouver Canucks (Roberto Luongo)
2. New York Rangers (Henrik Lundqvist)
3. San Jose Sharks (evgeny Nabakov)

ECHIPA FARM (jucători listaţi după criteriul de vârstă):

APĂRARE:
1. Marc-Andre Gragnani, BUF.
2. Taylor Chorney, EDM.
3. Mike Ratchuk, PHI.
4. Keith Seabrook, CAL.
5. Ivan Vishnevskiy, DAL.
6. Jamie McBain, CAR.
7. Jonathan Blum, NAS.
8. Jake Gardiner, ANA.
9. Brandon Burlon, NJ.
10. Nick Leddy, MIN.
11. Stefan Elliot, COL.

ÎNAINTAŞI:
1. Benoit Pouliot, MIN.
2. Bobby Ryan, ANA.
3. Jack Skille, CHI.
4. T.J. Oshie, SYL.
5. Nicklas Bersgfor, NJ.
6. Derek Stepan, NYR.
7. Evgeny Grachev, NYR.
8. Zach Budish, NAS.
9. Philippe Paradis, CAR.

Acest joc este cam cel mai amuzant lucru din lume pentru mine. Sunt campion de două ori şi am pierdut în finale sezonul trecut.

*******************

Am promis un poster cu numele de maximose şi iată-l. Am primit un e-mail în care am fost acuzat că eu i-am furat glumele pentru a le posta în blogul meu. El dorea aparent o parte din profitul meu din blogul meu de parodie, de când a scris un blog care era o parodie din blogurile lui Roy Winston şi Alec Torrelli. Miezul problemei a fost că el s-a ocupat de ambele bloguri şi a făcut ceva foarte similar cu ce am făcut eu, dar el a scris primul. Aşa că i-am spus că poate avea 50 % din salariul pe care îl primesc pe blog....care ajunge mai exact la 0 dolari şi 0 cenţi! Haha.

La început, am crezut că tipul este destul de cicălitor, dar acum cred că este destul de bun. Nu i-am văzut postul când mi-am scris blogul, dar când am facut-o, mi s-a părut amuzant, deoarece el găsise câteva similitudini majore pe care le găsisem şi eu.

*******************

Cupa Caesars este programată în 2 ore, şi abia aştept p zi amuzantă, cu un format amuzant. Echipa noastră este una bună, la fel ca şi echipa Europei. Nu sunt sigur că pot anunţa de pe acum ultimele mele 2 alegeri, dar iată un indiciu pentru ele: cred că atunci când joacă cel mai bun joc al lui, este probabil unul dintre cei mai buni jucători de poker din lume, şi are de asemenea o experienţă de top în formatul pe care îl jucăm.

Ca şi căpitan al timpului, era treaba mea să ajut cu alegerea, şi de asemenea va fi treaba mea să potrivesc echipa într-una de doi oameni, pentru acest unic format Ryder Cup.

Vor fi patru meciuri jucate între echipe. De exemplu, dacă John Juanda şi cu mine am fi fost puşi în echipă, am fi jucat fie ca o echipă, jucând mâini alternative sau străzi alternative. Străzile alternative ar însemna, de exemplu ca eu să plasey pre-flop după flop, decizia mea pe întoarecere, iar John ar lua river-ul.

Două echipe vor juca, de asemenea, mâini alternative , însemnând că vor juca două mâini, ambele din buton şi din marele blind, în drumul spre river, apoi partenerul va juca de asemenea 2 mâini.

Prima echipă care ajunge la 4 puncte câştigă, aşa că dacă analizezi cu atenţie toate aceste meciuri, totul este terminat. După ce meciurile dintre 2 sunt complete, va fi munca mea să trimit un jucător care să reprezinte echipa într-un meci de un punct.

The first team to 4 points wins, so if you sweep these matches it's all over. After the two-man matches are complete, it will be my job to send in a player to represent the team in a heads up match for one point. If neither team is at 4 points after that, I'll send in another. A total of 3 players could potentially play the heads up portion.


It's going to be a fun day, and I'm "guessing" with the likes of Phil Ivey, Doyle Brunson, Patrik Antonius, and Zigmund all taking part, that there just may be some side action :-)

I already have all the pairing in mind, but won't release them until the event starts. You can find all that out by checking my tweets at RealKidPoker.

******************************************************************

Mama este mai bine! Acum, în timpul zilei, o ţin pe un scaun, care se presupune că ajută la evitarea pneumoniei. Problema este, că ea pur şi simplu detestă să stea pe el. Când am fost acolo, a continuat să arate cu degetul spre patul ei, şi practic implorându-mă să o pun înapoi în pat. Fratele meu spune că face acest lucru în fiecare zi, dar medicii spun că este important pentru progresul ei.

Nu vorbeşte încă, dar, în mod categoric comunicăm. Înţelege absolut tot ce spun, şi dă din cap sau face gesturi cu mâna. Încearcă să vorbească, iar eu încerc să îi citesc pe buze, dar pur şi simplu nu pot înţelege niciun cuvânt deocamdată. Sperăm că, daca va benefiecia de ajutor, va putea să vorbească. Ar fi minunat, dar lucruri ca acestea se fac în timp. Se fac 8 luni de când este  în ICU, şi de fiecare dată când mers să o vizitez văd îmbunătăţiri. Este emoţionant, dar sunt atent la aşteptările mele...

Nu citesc decât vreo două bloguri regulat, dar mă uit întotdeauna şi ce are Doyle de zis. El poate fi amuzant, cu opinii, şi uneori puţin controversat. Fiind la curent cu blogurile lui recente, sunt total convins că este o mare personalitate! Budapesta? Vorbeşti serios, Doyle? Omul călătoreşte în jurul lumii ca şi când ar avea 19 ani, în permanenţă în căutarea unui joc de poker. Acum, eu am 35 de ani, şi sunt destul de obişnuit să călătoresc, dar îmi este dificil când trebuie să fac excursii back-to-back, în special pe mare.

Doyle...renunţă! Ne faci pe toţi să părem caraghioşi! Doyle spune că ar plăti tot ce are pentru a fi din nou tânar, dar cred că a făcut o avere din vânzarea acelor ’’Brunson genes’’. El va trăi până la 148 de ani.

Gândeşte-te la asta: Doyle nu este tânar. El joacă poker toată noaptea (şi câştigă împotriva tinerilor), răsfăţându-se cu bomboane şi ciocolată, petrece la cluburile de noapte până la 5:00 am, face cântări din cărţi, seminare, designuri pentru site-ul său...este ceva inuman la acest bărbat. Serios.

Phil Hellmuth: Nu pot rata niciun blog de-a lui Hellmuth, sunt prea amuzante, iar acum face bloguri video din I-Phone-ul său. Unul dintre ele a fost cu adevărat special. Mi-a amintit de bătrânul Stuart Smalley pe SNL ’’Sunt destul de bun, sunt destul de deştept... şi nu sunt mulţi ca mine’’. În cele mai multe dintre blogurile lui, scrie ceva de genul:

Sunt într-o limuzină cu Dom Perrignon şi îi tastez lui Michael Phelps să ieşim în oraş. Sunt favoritul lui Phelps, mă iubeşte mai mult decât medaliile lui. În plus, mi-a spus că mi-ar da una din medaliile lui dacă mă culc cu el, dar Phelps nu este genul meu, chiar dacă o casetă sexy m-ar face probabil şi mai faimos...hmmm? Nu, aşteaptă un minut, mă aleg cu domnişoarele care vor sări peste mine cand ies. Am lucrat şi artăt destul de bine, aşa că pot să înţeleg de ce ce se uită toate la mine când fac câţiva paşi într-o cameră, în costumul meu Caesar, când îmi arăt micele mele sfârcuri.

Tocmai ce am aterizat în LA să fac un show şi apoi să merg la o seară ’’VIP’’ pentru celebrităţi şi oameni importanţi, nu este pentru oamenii obişnuiţi. Trebuie să fii cu adevărat cool pentru a intra. Am auzit că Ivey ar fi încercat să intre, şi nu a putut. Asta este probabil pentru că eu am 11 brăţări, iar el nu are. Sunt de departe cel mai bun jucător NLH de turnee din lume. Cele mai multe dintre celebrităţi şi oameni importanţi ştiu asta, cred, şi de aceea toţi vor să iasă cu mine şi să ţină discursuri despre cât de minunat sunt, şi lucruri de acest gen. Aşa că trebuie să le dau oamenilor ceea ce îşi doresc, nu?

De fapt, am dat peste Brad Pitt şi Angelina Jolie la aeroport şi probabil că erau copleşiţi în faţa mea. Au mers chiar pe lângă mine, dar nu au spus niciun ’’bună ziua’’ sau ceva. Sunt sigur că doar încercau să îmi respecte intimitatea, deoarece sunt chestionat oriunde mă duc. Ei înţeleg ce înseamnă acest lucru pentru oamenii ca noi. Nu poţi duce o viaţă normală, cu paparazzi care se ţin mereu după tine. Este preţul pe care trebuie să îl plăteşti cred...

După ce vin de la club, voi sta la cel mai bun hotel din LA. Este locul unde stau toate starurile de vârf, aşa că am considerat că şi eu ar trebui să stau acolo, din moment ce sunt cel mai bun jucător de poker din lume.

Oh, şi nu pot să omit să menţionez fiecare celebritate pe care o ştiu. Ştiu cât de mult vă doriţi să înşirui nişte nume, aşa că nu am să vă dezamăgesc!

Oamenii care vor ieşi cu mine luna aceasta:

Shaquille O'Neal, McCauley Caulkin, tipul din reclama Dove care râde la sfârşit, Gary Coleman, chitaristul din spate al trupei the Beatles, Vanilla Ice, New York (din I Love New York), Scott Baio, Tonya (din Real World), şi oh! Aproape am uitat...Tonya Harding şi cu mine ne ocupăm de un eveniment în care îi învăţăm pe copii despre etichetele sportive şi fair-play-ul! Sunt un mare tip şi îmi place să ’’dau înapoi’’ celor mai puţin importanţi decât mine. Phil Hellmuth...am ieşit!

Căteva bloguri la întâmplare:

Roy Winston Borgota! Borgota! Ador nişte Borgota! Dacă Borgota ar fi fost un filfizon, Roy ar fi făcut fellatio aici zilnic. Ok, am înţeles. Îţi place Borgota. Îţi place să joci în turnee mai mici. Ceea ce nu înţtelegi este faptul că participarea la turneele de poker trebuie să crească, nu să scadă. Diferenţa este faptul că sunt mai multe evenimente şi mai multe opţiuni. Recent a fost un eveniment în Asia, unul în LA, unul în Rusia, unul în Cipru, unul în Barcelona, şi de asemenea evenimentul WCOOP de pe PokerStars. Aş juca mai degrabă pe un câmp de 1000 de jucători şi 3500 de dolari, sau pe unul de 400 de jucători de 10.000 de dolari? Ai dreptate, este o alegere simplă...Aş juca mai degrabă în cel de 10.000 de dolari. Îmi place mai mult premiul mai mare. Atâta timp cât sunt sateliţi, un turneu de 10.000 ar fi bun.

Alec Torelli:Cât de profund eşti tu? Eşti prea tânar pentru a gândi atât de mult! Întotdeauna am crezut că blogurile mele sunt prea lungi,nu sunt ok 100 de cuvinte pe săptămână. Ia-o încet, îmi place LifeSign, şi să mă întorc la sub 38.000 de cuvinte pe blog! Nu pot ţine pasul.

Shannon Shoor: Nu voi înţelege niciodată cum l-au putut alege pe Zigmund  în locul meu la NBC...Sunt un jucător mai bun, am acel şarm sudic pe care doamnele îl adoră, şi am o capacitate mai bună decât acel mic scârţâit!

Adam jJnglen: Nu am mai scris un blog de ceva timp...Nu am dormit bine pentru că Shaun Deeb mă ţine treaz cu toate petrecerile lui de noapte. Am jucat 3 turnee în această săptămână.

Dacă ar fi scris un blog, ar fi sunat ceva în genul:

Patrik Antonius: Sunt atât de bolnav, încât săptămâna trecută am cupărat un moisturizer pentru a fi sigur că pielea mea rămâne catifelată, iar ei imi întrerup brandul. Acum trebuie să iau zborul înapoi spre Finlanda să îmi văd doctorul, pentru a fi sigur că nu folosesc tipul greşit de cremă pentru faţă, pentru că, desigur, nu te poţi încrede în orice brand.

Am câştigat în jur de 5 milioane luna trecută şi mi-am rupt mouse-ul pentru că am fpst atât de scos din sărite de faptul că am mers atât de prost. Este groaznic. E ca şi cum, chiar dacă cărţile nu ies cum trebuie, tot voi câştiga la fel de mulţi bani. Aş fi putut câştiga 10 milioane de dolari, dar nu am putut, aşa că sunt frustrat.

Pur şi simplu este greu de înţeles cât de aspru poate fi să te lupţi cu asta. 5 milioane nu este rău pentru unii oameni, dar crema mea de faţă este foarte scumpă şi îi plătesc şi hairdress-er-ului meu o groază, pentru că nu am încredere în prea mulţi oameni cu părul meu. Nu este uşor să tai la perfecţie şi nu voi ieşi afară până ce nu arăr perfect. Aşa că sunt practic la pământ acum, puţin depresiv, dar oricum, ar fi putut fi mai rău...cred L

Am să merg la sală acum pentru alte 15 ore, apoi voi mânca nişte pui şi un shake cu proteine. Nu am lucrat decât vreo 6 ore ieri, şi deja simt că mă îngraş.

Phil Ivey: Ya. Um, nu am prea mult de spus de fapt. Adică, am fost în locul ăsta, am făcut aia şi aia, dar nu prea pot să vorbesc despre asta. Nu pot să tastez acest blog de unul singur, pentru că nu ştiu de fapt ce butoane să apăs, şi sunt într-o finală de joc acum, aşa că unul dintre cei din echipa mea tastează în locul meu. OK. Despre asta este vorba, bănuiesc.

Iar cu aceasta se încheie blogul meu de parodie...sper că v-a plăcut.

Nu fac prea multe lucruri ’’cool’’, cel puţin nu cele de care este interesată societatea. Nu fac lucrul VIP Vegas, mergând în cluburi şi fiind ’’conectat’’ la cazinouri. De fapt nu prea fac mai nimic din lucrurile astea. Dacă ieşim, mergem de obicei în Ichiza şi apoi în Zizzy. Ichiza este un restaurant japonez pe Spring Mountain unde mâncăm puţin, dar cel mai mult bem sake şi ne purtăm ca proştii fâcând mişto unii de alţii şi comportându-ne puţin ciudat. Suntem foarte zgomotoşi ca şi grup, aşa că dacă vreodată stai lângă noi în timp ce suntem afară, te vei putea simţi uşor jignit, îţi sugerez să găseşti o altă masă! Seara trecută l-am fript pe prietenul meu John Smith. Am încercat să îl facem să spună cuvântul ginkonut cum trebuie (ginkonut este un gen de desert dulce sau sărat) şi nu am putut să ne oprim din râs. El spunea shzzzzingo nut. Am încercat să îl facem să îl pronunţe pe G, şi am făcut tot felul de glume. ’’John, spune Gary’’. O făcea fără probleme. L-am făcut să spună vreo 5 cuvinte la rând pronunţând litera G, apoi a încercat ginkout şi, surpriză, surpriză, schhhhhhingonut. LOL râdeam atât de tare încât mă dureau coastele.

Dacă oamenii nu pot face faţă trupei mele, pur şi simplu nu sunt genul meu de oameni. Genul de oameni care trebuie să facă ceva ’’cool’’, ca de exemplu să meargă într-un club etc. mă plictisesc. Mai degrabă aş juca jocuri video sau pool acasă la mine cu prietenii, decât să merg într-un club. Pur şi simplu, nu este mediul meu acolo. De obicei găsesc acest mediu superficial şi foarte plictisitor.

Aşa că weekendul acesta am să pierd un bun prieten. Este decis să se mute în Korea. Am fost prieteni buni timp de 18 ani sau ceva de genul, aşa că îmi va fi dor de el. Este un super bun prieten, şi întotdeauna dispus să facă ceva. Cred că mutatul în Korea  este cel mai bun lucru pentru el acum, aşa că sunt bucuros pentru el, dar va fi naşpa rău să nu-l avem alături.

Seara trecută, dupa un sake energizant, am început să devin agresiv. Am simţit să mă joc de-a luptele, aşa că am sfârşit prin a mă lua la trântă cu amicul meu care poate să bată bine câteva funduri. M-am trezit astăzi, cu dureri de coaste, şi simţindu-mă de parcă aş fi avut o râmă în stomac. A meritat oricum, aşa de mult! Vreau să mă lupt acum, implică aşa multă adrenalină! Am învăţat câteva mişcări foarte bune seara trecută, mai multe chestii Muay Thai, dar toate mişcările au legătură cu luptele de stradă. Câteva trucuri simple, iar cu cei care sunt singuri, am ac de cojocul lor, dacă se leagă de mine vreodată.

M-am trezit prea târziu astăzi pentru WCOOP şi nu am ajuns acasă până la ora 9:30 am. Aşa că planurile pentru astăzi sunt să studiez fotbalul şi hocheiul, şi să mă relaxez. Astăzi este o mare zi WCOOP pentru mine. Jocul de 8 de 2000 de dolari începe mâine şi sunt chiar emoţionat în această privinţă. Apoi, următoarea zi, avem o doză dublă de acţiune: evenimentul HORSE şi evenimentul prinvipal WCOOP. Voi fi pe poziţie întreaga zi.

Weekendul acesta am intrat în două ligi de fotbal fantastice. Una a fost pentru ’’real men’’, apoi am pus de asemenea o încercare şi în WCOFF (World Championship of Fantasy Football). Ambele echipe pe care le-am ales sunt excelente pentru format. Este o ligă PPR (punct pe recepţie), care ridică în mod evident valoarea jucătorilor. Am 3 jucători în ambele echipe: Peyton Manning, Dwayane Bowe şi Greg Olsen. Cred că Olsen va satisface 1 TE în liga fantezie în acest an.

Aşa că astăzi sunt pe postul de antrenor, apoi voi juca online. Am fost în picioare până pe la 8:00 pm. Seara trecută am petrecut până la 9:30 am. Nu ies prea des, dar când o fac, mă fac praf de tot. A fost amuzant, dar seri ca acestea îţi dau peste cap programul. Norocul meu este că sunt obişnuit cu ore de somn haotice, aşa că îl voi fixa în această seară. La sfârşit, m-am uitat la un film şi sfârşitul emisiunii Real World. Am văzut Taking Lives. Mi-am setat Tivo-ul pentru a înregistra tot ce face Angelina Jolie...deoarece este o actriţă atât de fabuloasă. J

Cea mai bună achiziţie pe care am facut-o în ani de zile este un Arkeg! Cea mai mişto lucru pe care ţi l-ai putea vreodată imagina pentru suportul unui burlac. Este un sistem de arcadă care este complet cu fiecare joc făcut înainte de anul 2000 pe toate platformele. Jucam Techmo Bowl seara trecută, îmi place acel joc şi îmi e dor de el! Nu este doar o arcadă, dar poţi să cauţi pe internet, să asculţi muzică, să vezi filme, să faci karaoke...şi cel mai important...ţine minte asta...are şi butoiaş de bere încorporat. Există o manevră în stânga maşinii, prin care poţi turna berea într-un pahar. Acum viaţa mea e completă!

M-am trezit astăzi să joc turneul fără portofel. Creditul, licenţa de condus şi în jur de 1300 euro. Dar bine, se mai întâmplă, şi nu am de gând să fac caz din asta, s-a avut grijă de tot.

Am stat la o masă cu Peter Eastgate şi camaradul Team PokerStars Pro Lex Veldhuis. Nu am mai jucat cu Lex până acum, tot ce ştiu despre el este ce am văzut pe ESPN, unde îşi artăta mişcările. Multe dintre ele erau un pic ’’înafară’’, dar fieacare se pare că funcţiona.

El a început ziua jucând aşa cum mi-am închipuit. Re-raising dinafara poziţiei, jucând multe pariuri, şi chiar în căutarea de amestecuri. Stilurile noastre nici că ar fi putut fi mai diferite. El urăşte perspectivele mele de mingii mici, iar sentimentul este împărtăşit pentru strategia sa de turneu. Cred că este un excelent jucător de no limit hold’em, dar la fel ca mulţi jucători de jocuri cash, el nu face o parte din ajustările care cred că sunt necesare pentru a intra profund într-un turneu de poker. Tipii ca el, Durrr, şi David Oppenhiem adesea se găsesc în situaţii pe care cred că le-ar putea evita, din simplul fapt că marginea lor la masă este mai mare decât cred ei. Ei sunt de obicei cei mai buni jucători de la masa de poker, şi ar putea învăţa de la un tip care ’’crede’’ întotdeauna că este cel mai bun jucător- Phil Hellmuth.

Toţi cei trei ar putea fi jucători mai buni decât Phil Hellmut (sunt), dar Hellmuth are o perspectivă de turneu mult mai bună decât jucătorii amatori, decât acei jucători cu mai multe calităţi de no limit decât are el. El joacă un joc mult mai puţin sofisticat, dar un turneu tipic, în special în prima zi, pur şi simplu nu necesită prea multă creativitate. De fapt, să joci ’’peste nivel’’, este adesea cea mai puţin inspirată abordare pentru primele etape, în care procentajul jucătorilor mai slabi este mai înalt. Cea mai în siguranţă, şi cea mai profitabilă abordare este să profiţi de greşelile oponenţilor. Lasă jocul să decurgă de la sine!

Oricum, Lex a fost un fuego în primele 30 de minute şi a sărit la o poziţie mai de vărf, de 90.000! Am rămas echilibrat în cea mai mare parte a zilei, la în jur de 35k. Înainte de masă, am jucat o mână  dură împotriva lui Lex, unde am avut Ah Qc la un flop de Qh 10h 8 h, şi a scăzut la 10.000. După masă, am început în sfărşit să căştig nişte mâini şi să lovesc căteva flopuri, şi am terminat ziua peste pragul de 100.000, cu 106.700. Un sfârşit important pentru mine.

******************************************************

În timp ce jocul meu de poker a evoluat în etapele finale, cea mai bună parte a zilei a fost când am primit un e-mail de la fratele meu care mi-a dat veşti bune despre mama. S-a vindecat de infecţie de vreo două săptămâni, iar acest lucru i-a permis să facă un progres săptămâna aceasta. Au ţinut-o într-un scaun, pentru un timp înafara maşinii de suport, a fost mai alertă ca niciodată, iar fratele meu a spus chiar că a încercat să vorbească şi că i-a putut citi pe buze! Acesta este un lucru mare.

Capacitatea ei mentală începe să facă progrese reale. El a adus o carte cu fotografii, şi spunea lucruri de genul ’’Arată cu degetul mărul’’, iar ea o făcea. Multe alte veşti bune au venit de la fratele meu şi am sperat doar să continue cu progresul şi atunci când o voi vedea când mă duc în viitoarea excursie la Toronto, după Barcelona. Sună palpitant. El a spus că chiar o poate vedea pe ‚’’Mommy’’ acolo şi este extaziat. Încă există speranţă...

Barcelona e cea mai tare. Dacă nu ai fost niciodată...du-te. Vino la EPT Barcelona anul viitor şi îţi garantez că vei adora-o şi te vei întoarce. Plaje, restaurante, viaţă de noapte, arhitectură, şi un mare teren de golf, dacă ai timp.

Am ajuns pe 3 ale lunii, am cutreierat ceva timp, apoi am mers la petrecera de bun-venit PokerStars, la Shoko. La petrecere, se făceau nişte pariuri. Eu am făcut câteva cu Roland de Wolfe în piatră, foarfece, hârtie, iar apoi William şi Elky s-au întrecut într-o competiţie de băutură.

Am jucat cu Roland o cursă până la 5 pentru 5000 de dolari, trebuind să pun doar 4500 din ei. El a câştigat primele două lovituri, apoi s-a terminat 5-2 pentru mine. El mi-a spus ca sunt un mare peşte şi a spus că am făcut multe greşeli cruciale...um, eu cred că oamenii iau piatra şi foarfecele un pic prea în serios.

William i-a oferit lui Elky 3-1 şanse, cu care l-ar fi putut întrece la băutură. Elky a fost de acord, iar barmanul a pus 5 din cele mai mari vodka pe care le-am văzut vreodată. Trei cu vodka redu bull, şi două cu vodka cranberry. Regulile erau simple- cel care le termina primul pe toate cinci câştigă.

A trebuit să fiu judecătorul şi să privesc, cum în mod literal William a inhalat prima sa băutură cu Elky, luptându-se pentru a-l doborî. La final, William a înghiţit toate 5, apoi nu i-am mai văzut pe niciunul dintre ei, toată noaptea.

M-am plimbat puţin, am luat cina, am intrat înăuntru la 4:00 am şi m-am trezit la 9:30, încântat de orarul meu de somn, care părea numai bun pentru a juca.

Am fost la gimnastică şi am lucrat. Încep să îmi placă aceste excursii pe mare, iar din punctul de vedere al rutinei cred că mă va ajuta să mă descurc mai bine.

1. Petrecere de bun-venit (Nu beţi ca William sau Elky)

2. Lucrează dacă te simţi pregătit

3. Să ai interviurile făcute

4. Ia ce este esenţial din magazine, lapte de soia etc. Singurul loc unde nu este nevoie să fac asta este Londra. Londra are cele mai bune, de necontestat opţiuni de mâncare pentru orice vegetarian din lume. Este pur şi simplu nemaipomenit!

5. Să mă bag în pat şi să încerc să adorm la un timp cât mai potrivit.

Aşa că astăzi am fost pe poziţie pentru orice. Am găsit un magazin în apropiere care avea câteva lucruri. Oh, un lucru care trebuie să îl ştiţi dacă vă plimbaţi prin străzile din Europa. Maşinile chiar nu opresc pentru voi. Serios, lol. Ai grijă când mergi, se pare că automobilele au prioritate, şi vă vor atenţiona asupra acestui fapt.

Totul părea să meargă aşa cum am plănuit până când...uh oh, am adormit la 8:00 pm!Ugh, m-am trezit la 1:30 am, iar acum este 7:00 am şi voi juca la 12:30 pm. După ce voi scrie acest blog, voi sta aşezat puţin şi voi încerca să dorm câteva ore înainte de joc.

Aşa că atunci când m-am trezit, am intrat pe PokerStars pentru a verifica ce se întâmplă la WCOOP. Apropo, dacă vrei să intri, sunt 2 site-uri bune de intrat: 1) WCoop, unde vei găsi tot felul de statute, rezultate etc. 2) Poker Stars Blog de unde vei putea urmări evenimentele de aici, din Barcelona, de asemenea şi alte ştiri WCOOP.

Am verificat ce fac o parte din Team Pros. În primul rând, Andre Akaari care părea să îl învingă, apoi mi-am făcut drumul prin listă pentru a saluta câţiva prieteni. Am fost bucuros să joc 8-game mix, şi o parte din celelalte jocuri WCOOP, dar asta va trebui să aştepte pentru după turneul din Barcelona.

Aşa că de atunci, am tot navigat pe internet. Am ascultat interviul lui Andre la radioul WCOOP, şi am fost puţin şocat de fapul că a construit un bankroll care joacă freerolluri pe PokerStars! Asta este atât de bolnav. Oricum, el afirmă că Engleza lui nu e bună de nimic, dar sunt convins că este mult mai bună decât portugheza mea J

Dup asta, m-am uitat la ştirile de hockey şi am făcut nişte cercetări. Apoi am decis să mă uit la ultimul episod din ’’Inside Deal’’ pe espn.com. Dacă nu aţi văzut sau nu aţi auzit de asta până acum, gândiţi-vă că SportsCenter întâlneşte pokerul. În această săptămână l-au avut pe Victor Ramdin în show, în cel de-al 5-lea episod.

Abia aştept turneul. Chiar am intrat în febra lucrurilorla Bike, şi mă simt suficient de odihnit pentru a mă descurca în prima zi, având credinţă în sistemul ’’mica minge’’ pe care îl folosesc pentru mari cumpărari în evenimentele NL. Fac mai bine atunci când am credinţă în faptul că ’’felul meu’’ este cel mai bun. Abia atunci când analizez şi alte perspective ale jocului, îmi dau seama că sunt în pericol. Am jucat poker în turnee pentru mai bine de 15 ani, iar cu toate şansele jocului şi cu influxul de noi jucători, un singur lucru a trecut testul timpului şi a rămas adevărat: micile mingi funcţionează. Este în continuare cel mai bun fel pentru a te descurca în marile turnee hold’em.