Am de acum un blog video super de când am noul iPhone si postez cu TwitVids!  Puteti sa ma urmariti la  @Phil_Hellmuth pe Twitter. De asemenea, mai puteti sa-mi vedeti postarile de pe Twitter pe pagina mea de pe Facebook. Recent am postat cel mai bun videotwit al meu, în care apar Eva Longoria Parker (din serialul Neveste disperate!), Tim Duncan, Malik Rose, Lee Ann Tweeden si Brian White; toti joaca în filmul care este pe locul 1 acum în America "I Can do Bad all by Myself" (Pot sa îmi fac rau si singur!), la turneul caritabil al Evei, la care eu am fost maestru de ceremonii; aveti aici linkul la video-ul meu: http:// www.twitvid.com/ 2B298

Am vizionat ceea ce a prezentat televiziunea ESPN în ultimele saptamâni si partile în care m-au prezentat si pe mine, am fost foarte bun si chiar am creat atmosfera. Unul dintre lucrurile cele mai amuzante din luna asta a fost sa fiu în preajma echipei de fotbal american de la Standford si sa calatoresc cu ei în deplasarea pe care au facut-o pentru meciul de la Wake Forest! Sotia mea este absolventa a universitatii din Stanford. Antrenorul Jim Harbaugh m-a invitat sa vorbesc echipei la Palo Alto si trebuie sa spun ca face o treaba foarte buna cu programul si cu copii. A fost mult mai trist pentru mine sa fiu în preajma acestor studenti, pentru ca baiatul nostru mai mare, Phillip, este plecat la colegiu din aceasta luna pentru primul sau semestru! Chiar îmi este dor de el, si este un moment foarte greu prin care trecem, eu si sotia mea. Dupa meciul de la Wake Forest, am luat un avion particular ca sa ajung la evenimentul caritabil al sotilor Eva si Tony Parker din San Antonio. Frate, da astia stiu cum sa traga un eveniment! Au fost mai mult de 1.000 de jucatori la acest eveniment si totul a fost de prima clasa pâna la capat. A fost cântareata de muzica country Sara Evan, care a cântat la începutul serii, apoi turneul de poker toata seara, cu mâncare buna, si eu facându-mi datoria de maestru de ceremonii peste tot. Evenimentul de caritate a fost organizat în beneficiul copiilor cu probleme de retard mintal (Evasheroes.org), si m-a lovit pentru ca sora mea Ann este o participanta la olimpiada pentru handicapati (Special Olympics). Dupa evenimentul Evei, am zburat la Londra si am jucat la English Poker Open, unde am tras o secventa video cu „Regina” Angliei, hahaha. Mâine la prânz voi începe WSOPE aici la Londra, la cazinoul Empire din piata Leicester.

Daca n-ati vazut înca volumul pe care l-am publicat în colaborare cu Phil Ivey anul acesta, îl puteti vedea pe PokerBrat.com. Douazeci dintre profesionistii de top din întreaga lume împartasesc cu propriile cuvinte cum au reusit sa treaca la acest rang profesional. Aceasta carte chiar are niste recenzii entuziasmante online, si puteti vedea o multime de pasaje din ea la CardPlayer.com. O sa fie distribuita în State în noiembrie de editura Barnes & Noble, dar puteti sa obtineti carti în avans de la PokerBrat.com. De asemenea, am un nou tricou „Poker Zen” pe care îl port aproape în fiecare zi si pe care îl ADOR (www.Pokerbrat.com).

Am jucat No Limit Hold’em cu miza de 25-50 de dolari (joc 7-2!) la UB (UltimateBet), în care câstigi ori de câte ori câstigi un pot pornind de la un septar si un doiar în mâna. Amuzant! Cam atât pentru acum. Am sa postez actualizari de la WSOPE în curând. Sunt destul de flamând de victorie acum, asa ca sper sa fac jocul meu cel mai bun si sa câstig câteva poturi cheie, nu cum am facut la WSOP anul acesta!

Vizitati-l pe Phil la www.PhilHellmuth.com si magazinul sau pe Internet la www.PokerBrat.com

Mesajele mele de twitter merg foarte bine si acum le-am adaugat VLOGS (linkuri la secvente video) (numele meu de twitter este @phil_hellmuth); puteti vedea unul la adresa: www.twitvid.com/97559.

Am jucat mult poker la ultimatebet în ultimele saptamâni, în principal jocuri Hold’em fara limita de tip 7-2 cu mize de 25-50 de dolari. Per total sunt în câstig, dar nu cu mult. Vineri noaptea am prins un film cu sotia, apoi am intrat într-un joc de 7-2 si am câstigat 1500 de dolari. Apoi am sarit la un alt joc cu mize de 200-400 de dolari si am câstigat 51.000 de dolari! 52.500 de dolari într-o seara a fost un câstig online monstruos pentru mine, cel mai mare anul acesta. Sâmbata seara am pierdut 10.000 de dolari într-un joc 7-2 si apoi 40.000 de dolari jucând Hold’em cu limita fixa (10.000 de dolari la mize de 500-1000 de dolari, 16.000 de dolari la mize de 300-600 de dolari si 24.000 de dolari la mize de 200-400 de dolari!) si apoi am intrat cu 16.000 de dolari la o masa unul la unul (heads-up) cu mize de 200-400 de dolari, si i-am pierdut si pe acestia! 66.000 de dolari a fost pierderea mea online cea mai mare din ultimii doi ani, si pot sa zic ca am jucat foarte inteligent! Au fost câteva „momente de cotitura” în toate astea. În ultima mea mâna la jocul 7-2 de 25-50 de dolari, am plusat minimul posibil cu As-Ks (as si popa de pica – spade) si trei persoane au platit (call). Flopul a venit Ah-6h-3d (as si sase de inima rosie – heart, trei de caro – diamond) si am cerut (bet) 300 de dolari. Un singur jucator a platit, iar turnul a fost 4d. Acum am cerut 950 de dolari si mi s-a platit. Riverul a fost dama de pica (Qs) si am decis sa pun toti banii în pot (all in), adica cei 2800 de dolari pe care îi mai aveam. Mi s-a platit si adversarul meu mi-a aratat A-Q (un as si o dama)! Valeu! Daca nu i-ar fi intrat dama, si ar fi platit pe river, as fi avut în fata mea 8.000 de dolari, si probabil ca as fi iesit de pe Internet (intrasem cu 10.000 de dolari). Asa, i-a intrat dama si am trecut la Hold’em cu limita fixa, unde am jucat incredibil de prost ore întregi!



La jocul unul la unul de 200-400 de dolari, aveam 17.000 de dolari în fata mea când am intrat într-o mâna fara sa plusez cu 7-5 de culori diferite. Nici unul nu am plusat si flopul a fost 6d-4h-3d. Adversarul meu a facut check, eu am cerut 600 de dolari, el a plusat la 1.600 de dolari, eu am replusat la 3.200 de dolari, având chinta servita, el a intrat cu toti banii în pot si imediat am platit cu sec. Cartile au fost date pe fata si mi-a aratat o mâna respectabila. Avea Kd-5d si eu eram favorit doar mai putin de 2 la 1 sa câstig acel pot. Turnul a fost 5h, iar riverul a fost 9d! Valeu, vreau sa spun ca acel pot m-ar fi adus mult mai aproape de situatia de a recâstiga ce pierdusem, dar în schimb am iesit de pe Internet. I-am spus adversarului – prin intermediul chat-ului de la masa de joc – ca ma simt ca si cum am câstigat meciul nostru unul la unul, dar nu a fost de acord; va rog! Am vrut sa spun ca l-am facut sa puna în joc 17 mii doar pentru speranta intrarii unei culori …  



Între timp, i-am scris duminica antrenorului de fotbal american de la Stanford, Jim Harbaugh  (nume de Twitter: @jimharbaugh), pentru a-l felicita pentru victoria care mentine în carti echipa pentru calificarea la conferinta si el mi-a raspuns, cerându-mi sa vorbesc în fata echipei saptamâna asta si invitându-ma sa zbor cu echipa la meciul de la Wake Forest, din Carolina de Nord. Am vorbit în fata echipei despre importanta faptului de a juca excelent indiferent daca esti mult în câstig sau mult în pierdere, asa cum fac si eu atunci când joc meciuri unul la unul (heads-up). Cei mai tari campioni sunt aceia care niciodata, dar niciodata, nu cedeaza! Înainte de a fi de acord sa merg în Carolina de Nord cu avionul echipei, am fost nevoit sa ma asigur ca pot sa-mi tin cealalta promisiune, anterioara, pe care o facusem sotilor Eva si Tony Parker, de a fi maestru de ceremonii la turneul lor caritabil de poker (www.evasheroes.org) de sâmbata seara de la San Antonio. Am gasit si am rezervat un avion particular care poate pleca de la Wake Forest la aproximativ ora 3 dupa amiaza si poate ajunge la San Antonio la 4:45, în timp ce evenimentul Evei începe la 5:30. Asa ca acum m-am decis sa merg cu baietii! Apropo, voi pleca duminica într-o lunga calatorie la Londra, pentru turneele "English Poker Open" (http://www.englishpokeropen.com/event.html), WSOPE (http://wsope.betfair.com/index.php/page/index/170) si "Aruba Poker Classic" (www.arubaclassic.com). Calatorie, calatorie, calatorie!!

Televiziunea ESPN a difuzat o emisiune „Phil Hellmuth” marti seara, cuprinzând doua ore din jocul pe care l-am facut în ziua a doua la evenimentul principal de la WSOP. Prezentatorii m-au cam speriat, dar mi-a facut placere sa urmaresc lunga emisiune de doua ore. Au avut chiar si un anunt „Atentie” pus pe ecran (în gluma) despre comportamentul meu învechit, oftat … Imediat dupa anuntul de atentionare au prezentat patru barbati carându-ma în timp ce eu eram îmbracat ca împaratul Cezar. Am sa postez în curând începutul ambelor emisiuni de la ESPN sub forma unor VLOG-uri în cadrul contului meu de Twitter (@phil_hellmuth). De asemenea, am sa postez câteva secvente video cu avionul echipei de fotbal american de la Stanford, din calatoria mea cu ei si de la turneul caritabil al Evei …

Am schimbat multe mesaje de chat cu Michael Phelps si prietenul sau JG în ultimele saptamâni si i-am cerut lui Phelps sa schimbe una dintre medaliile sale de aur cu o bratara de aur WSOP de-a mea! Phelps a ignorat cererea mea, pâna acum … JG a batut ceva jucatori buni la mesele de poker în ultimul timp! Este miercuri seara si acum am plecat împreuna cu sotia sa mâncam ceva mâncare mexicana. Am un tricou nou nout la pokerbrat.com si îl voi purta foarte mult în transmisiunile televizate!!

N-am mai scris un blog de sase luni, pentru ca trimit câte un mesaj de twitter cel putin o data pe zi la phil_hellmuth si aceste mesaje ajung în pagina principala la philhellmuth.com si direct în Facebook-ul meu. De când s-a terminat WSOP-ul am baut mai mult decât în mod obisnuit. Sa nu ma întelegeti gresit, am baut de doua ori câte sase pahare într-o seara si asta a fost cel mai mult, dar în general beau câte 2-3 pahare pe seara. Asa ca nu am abuzat de alcool (n-am fost nici macar o data mahmur), dar tendinta de a dori bautura aproape în fiecare seara ma deranjeaza. Cauza acestei tendinte spre bautura este faptul ca am avut un WSOP sub asteptari. Zece ani la rând, cel putin, am ajuns la o masa finala la WSOP, în cei mai multi ani ajungând chiar la doua, dar în acest an n-am ajuns la nici o masa finala. Am detinut recordul celor mai multi ani la rând la o masa finala si anul acesta l-am pierdut. Pe partea de plus am un loc 14, un loc 17, un loc 25 si un loc 30 si am încasat bani de sase ori, inclusiv o data de la evenimentul principal. Între timp l-am vazut pe Ivey câstigând doua bratari si ajungând în cei „9 din noiembrie”; l-am vazut pe Jeff Lisandro câstigând trei bratari, pe alti câtiva câstigând doua bratari si au mai fost câtiva care au ajuns atât pe un loc unu, cât si pe un loc doi. Asa ca toate astea ma fac sa ma simt ca dupa un esec! Stiu ca detin toate marile recorduri la WSOP; 11 bratari, 41 de mese finale si 75 de încasari în bani, dar acestea au fost cândva, iar asta este acum!   

Pentru a mai amortiza socul, mi-am dat seama ca în anumiti ani chiar nu joci la valoarea adevarata; daca asta înseamna ca îti merge rau, ca joci rau sau ca joci suficient de bine dar nu câstigi acel pot crucial atunci când ai nevoie, nici nu conteaza. În unele zile am jucat sub orice critica, în altele n-am putut nici macar sa prind prima pauza si apoi în alte zile am jucat excelent dar am avut ghinion, ca sa închei sirul. Într-una din zile am terminat cam al 30-lea si am jucat doar doua mâini la noroc toata ziua a doua a turneului, dar le-am pierdut pe amândoua (6-6-le meu contra A-10 a lor, 6-6-le meu contra J-10 a lor, ambele dati am pierdut datorita unui as venit pe river, ambele dati am avut 6-6!). Într-o alta zi am terminat cam al 24-lea si am pierdut cu A-A contra K-Q, când pusesem amândoi câte 231.000 de dolari în joc înainte de flop! Într-o alta zi am terminat al 17-lea când am avut 10-10 într-un joc Hold’em cu limita fixa, iar flopul a fost 10h-8d-3h, am plusat maximul de 4 mize mari, pe turn a venit un popa si am plusat ultimele trei mize mari pe care le mai aveam sau cam asa ceva, adversarul meu întorcându-si cartile si aratând Ah-Kh, iar dealerul scotând un 6h (sase de inima rosie) pentru potul de aproape 150.000 de dolari! E posibil sa fi jucat unul dintre cele mai bune turnee ale vietii mele în turneul de Omaha 8/b cu limita de pot, dar am terminat al 14-lea dupa ce pachetul de carti mi s-a parut împotriva ore în sir! Cred ca am aruncat A-2-X-X de vreo opt ori pentru ca sa vad pe masa A-A-2-X de sapte ori si A-A-3-X o data.

Si apoi au fost turneele la care pur si simplu mi-am irosit sansele de câstig. Am terminat pe locul 21, numai 18 fiind platite, în turneul fara limita de tip 2-7, în care am jucat doua mâini periferice care m-au costat sansa de a lua bani, de a ajunge la masa finala si sansa de a câstiga, Ivey l-a câstigat pe acela. Apoi în turneul Omaha 8/b cu limita de pot în care erau platiti 16, am terminat din nou pe locul 21, atunci când pur si simplu mi-am dat toate jetoanele pe degeaba. Cine stie ce s-ar fi întâmplat daca as fi jucat un poker excelent? Probabil ca as fi încasat bani la amândoua, mai aveam de rezistat doar 30 de minute la fiecare, as fi ajuns la mesele finale si, cine stie, as fi câstigat unul sau amândoua evenimentele.

E foarte ciudat sa te confrunti cu impresia ca ai esuat putin chiar acum când se întâmpla toate aceste lucruri „cool” (faine) în jurul meu, ca de exemplu: atât de multi oameni strigându-mi numele pe strada sau cerându-mi un autograf la cafenea; aparitiile la radio, televiziune, în reviste si în alte interviuri; nu mai stau niciodata la coada când un restaurant este aglomerat; intru într-un magazin de golf pentru profesionisti si sunt invitat sa fiu una din celebritatile care joaca în turneul caritabil organizat de Jerry Rice pe lânga turul national de golf; mi se cere sa-i întâlnesc pe producatorii serialului „Celebrity Apprentice” („Ucenicul” cu celebritati) pentru a vedea daca ma vor în editia lor din acest an; sa primesc doua cutii cu noile carduri de schimb de baseball „Phil Hellmuth” pe care tocmai le semnez; sa fiu invitat sa-mi petrec o buna bucata de timp în vila de vacanta a unor prieteni pe nisipurile de la Santa Barbara; sa vorbesc cu oameni ca Michael Phelps, Fifty Cent, Eva Longoria, Ben Affleck, Charles Barkley, Dusty Hill (ZZ Top), capitanul de Ryder Cup Corey Pavin si Paul Hornung (legendarul „baiat de aur” din liga americana de fotbal NFL). Vreau sa spun ca unii oameni vor spune ca ma laud (si ca o dau în bara, poate chiar asa si este!), dar când sotia si copii au decis sa mergem la concertul Aerosmith/ZZ Top de la Concorde pe data de 17 august, dupa numai câteva ore am fost invita sa parchez în spatele scenei, lânga „Dust bus”-ul (autobuzul prafuit al) lui ZZ Top. Îti vine sa „vomiti” la toate cele de mai sus, care înseamna tone de distractie, dar sotia mi-a spus: „Ai toate prajiturile, dar ceea ce vrei cu adevarat este niste carne”. „Da, ceea ce vreau cu adevarat este o bratara WSOP sau un titlu WPT, dar nici prajiturile nu sunt de lasat”.  

În starea de spirit în care ma aflu nu ma ajuta nici faptul ca, de când WSOP-ul s-a terminat pentru mine, am pierdut aproape 100.000 de dolari jucând poker chinezesc la 500 de dolari punctul contra lui Mike Matusow, Roland De Wolfe, Bryan Colin, Barry Greenstein, and Sorel Mizzi la Vegas.  Apoi, dupa ce m-am întors acasa am pierdut 26.000 de dolari jucând poker online la UltimateBet.com. Si, în final, am pierdut înca aproximativ 60.000 de dolari jucând poker chinezesc online cu Matusow, Colin, Mizzi, De Wolfe si Matt Glantz. Adevarul este ca am avut doar doua zile câstigatoare în perioada asta!!

Vânzarile noii mele carti „Deal Me In” (Intru si eu în joc) încep sa se învigoreze (PokerBrat.com) si cartea a primit numai recenzii stralucitoare peste tot în lume! Este povestea celor mai mari douazeci de jucatori de poker din lume si cum si-au gasit ei drumul sper poker, în propriile cuvinte. Are suisuri si coborâsuri, inspira pe cititori si contine putine surprize (Hellmuth a curatat custi de maimute în studentie?!? Ivey a lucrat ATÂT de multe ore jucând poker?!?). Drumul lui Chan spre poker este 100% diferit de drumul lui Seidel spre statutul de jucator profesionist de poker, dar ambele povesti sunt uimitoare. Se pare ca voi sari într-un avion în seara asta la 22:30 spre Santa Barbara pentru a sta cu prietenii mei Carl si Jimmy Lou Westcott.

Câtiva fosti atleti de performanta si prietenul meu Chad Brown încearca sa ma înscrie si pe mine la turneul caritabil de golf de pe 4 mai de la Los Angeles (L.A.). Însa atunci eu de abia am sa ma întorc de la derbiul din Kentucky si nu vad cum as putea ajunge acolo. Jucatorii de la Spurs (echipa de baschet San Antonio Spurs) sunt luni în oras la noi si as vrea luni sa iau masa de prânz cu Tony si Eva, dar trebuie sa filmez niste reclame comerciale în L.A. Iau parte la filmarea unei reclame comerciale foarte „cool” (faina) pentru UB (Ultimate Bet).

Am contribuit luna trecuta cu documentarul meu, „Q12” „Quest for 12” (În cautarea celui de-al 12-lea), la Festivalul de Film de la Cannes. 15% din el se refera la eforturile mele din 2008 pentru a-mi bate recordul si a ajunge la 12 turnee câstigate la World Series of Poker, iar 85% se refera la dezvoltarea pokerului… Credem ca este cel mai cuprinzator documentar facut vreodata despre lumea pokerului si fara îndoiala ca oamenilor le place sa se uite la trairile mele emotionale!! În spatele acestui documentar se afla angajati ai WSOP 2009 si WSOPE 2009.

De asemenea, ne grabim (18 zile!) sa obtinem bunul de tipar al cartii noastre „Deal me in” (Intru si eu în joc) pentru editura Phil’s House Publishing Company. Aceasta carte istoriseste povestile UIMITOARE care i-au facut pe primii 20 de jucatori ai lumii sa ajunga profesionisti. Nicio strategie, doar povesti care ne pot inspira, sunt emotionante si relevante pentru parcursul ascendent. Frate, sa obtii drepturile de publicare pentru 120 de fotografii si de la 20 de jucatori; si sa aduci capitolul fiecaruia la perfectiune, uau! Si totusi aproape am reusit…

Mai am deja pe teava 56.000 de cuvinte din autobiografia mea „Poker Brat” si simt ca aceasta va fi o noua carte de-a mea mentionata de New York Times ca având succes (bestseller), asa cum a fost „Play Poker like the Pros” (Sa joci poker ca profesionistii). Înca 24.000 de cuvinte trebuie sa fie usor de scris pentru a ajunge la un total de 80.000 de cuvinte. Aceasta carte se încheie în 1990 cu nasterea baiatului meu cel mai mare. O vom publica în luna mai 2010.


Astept cu nerabdare evenimentul de campionat WPT cu intrarea de 25.000 de dolari de la Bellagio, pe 18 aprilie! Am facut antrenament – alergari si ridicari de greutati – aproape în fiecare zi si ma gândesc cum sa-mi folosesc toate puterile pentru acest eveniment si pentru WSOP 2009. Draga, n-as vrea sa merg acolo cu steagul în berna! Vreau sa merg la aceste evenimente în plina putere, cu toate radarele mele în functiune si mintea cât mai ascutita. Numerele mele de la Facebook si Twitter (Phil_Hellmuth) sunt în crestere în fiecare saptamâna si, ca sa fiu sincer, îmi place mult sa twitterez! Mai puteti sa fiti la curent cu mesajele mele de twitter la PhilHelmuth.com …

"Return to the Sacred" (Întoarcerea la cele sacre), scrisa de Jonathan Ellerby, este o carte uimitoare! În martie 2008 m-am simtit super stresat si super istovit, datorita dublei presiuni generate, pe de o parte, de încercarea mea de a fi unul dintre cei mai mari jucatori de poker din istorie si de a face fata factorului faima, care aduce atât de multe celebritati pe pragul prapastiei, pe de alta parte. Începusem sa ma „topesc”, îmi afecta (putin) sanatatea si nu puteam sa îmi dau seama de ce. Vreau sa spun ca detin recordurile în poker, averea, faima, viata minunata, copiii exceptionali, 12 milioane de cutii de bere „Milwaukee’s Best” care se vând cu poza si alura mea pe ele, cartea bestseller NYT („Play Poker like the Pros” – Sa joci poker ca profesionistii), un milion de cumparatori ai jocului meu pentru telefoane celulare ”Phil Hellmuth’s Texas Hold’em”, o rubrica în 40 de ziare, portiuni din 18 companii diferite, am fost la televizor în fiecare zi si au mai fost multe, multe altele. Deci care a fost problema? De ce se „topesc” atât de multe celebritati foarte bogate si cu foarte mult succes?   

Ei bine, în primul rând sotia mea m-a convins sa merg cu ea, pentru o saptamâna, la ranch-ul „Canyon” din Tuscon, care este cea mai buna statiune balneara din lume. Mi-am chemat apoi prietenii la Taser si le-am împrumutat avionul pentru a ajunge acolo. Sotia mea si cu mine ne-am înscris la programul de „Îmbunatatire a vietii”, desi am insistat sa închiriem una dintre cele mai bune case din campus. M-am gândit, „Daca tot vom cheltui 18.000 de dolari pentru aceasta saptamâna, de ce sa nu cheltuim 30.000 de dolari si sa stam în conditii de lux?” Pentru ca începusem sa ma simt oribil de la plamâni si stomac (slava Domnului ca doar pentru trei sau patru zile!), am cerut sa mi se faca toate analizele din lume si, când rezultatele au revenit la normal (da, absolut toate!), am stiut ca toate neplacerile fizice au fost datorate fetei mentale a monedei.   

Într-una din zile am asistat la sesiunea de lucru a lui Jonathan Ellerby si m-a nimerit în plin! Ellerby ne-a desfacut vietile bucata cu bucata si am înteles ca am trait prea mult dupa un model al meu de comportament si nu suficient de mult cu mine însumi. Da, acel tip înalt, îmbracat în negru din cap pâna în picioare, cu o palarie PH neagra cu auriu pe cap, cu un IPOD cum poti vedea la aeroport, si te minunezi, este „Poker brat” (copilul neastâmparat al pokerului), dar eu sunt si Phil Hellmuth, de asemenea. „Poker brat” bea Dom Perignon în rezervele VIP ale celor mai în voga cluburi, îsi petrece timpul cu cele mai mari celebritati mondiale si cu cele mai frumoase femei din lume, care au garzile de corp totdeauna în apropiere, si cu toate astea reuseste sa-i ramâna loial sotiei sale, da autografe si face poze cu fanii în fiecare zi.

„Poker brat” câstiga turneele majore de poker, se plânge de amatorii care îl scot din turnee jucând mâini pe care n-ar trebui sa le joace, se plânge la televiziunea ESPN, joaca poker pe mize mari la Ultimate Bet, unde se plânge prea mult prin casuta de chat si spune lucruri de genul, „Daca n-ar fi avut noroc, i-as fi învins pe toti!” Dar Phil Hellmuth jr. este un familist caruia îi place sa stea acasa în Palo Alto cu sotia si cei doi copii ai lui, sa-si scrie cartile si rubricile de ziar la cafenea sau în biroul sau de studiu, sa dea interviuri prin telefon, sa se uite la TV la serialele „Heroes”, „Life”, „Lost”, „The Closer” si la sport, sa-si administreze propria firma de confectii „Poker brat” [PokerBrat.com] si editura proprie  “Phil’s House”, si sa traiasca într-o pace relativa.

Ellerby m-a învatat ca atunci când privesc la cineva care ma priveste pe mine, iar acel cineva îsi da seama, chiar daca port ochelari de soare, atunci acest lucru face ca persoana respectiva sa se opreasca din drumul ei. Asa ca acum, daca merg printr-un aeroport, ma concentrez asupra punctului final la care trebuie sa ajung si atunci nu mai observ toate privirile, comentariile si oamenii care se opresc din drumul lor ca împietriti atunci când ma vad. Ellerby m-a învatat ca am trait prea mult în modelul meu comportamental de „Poker brat”. De îndata ce mi-a diagnosticat corect prin ce treceam, sanatatea mea (care fusese data peste cap doar pentru câteva zile de speriat) si-a revenit complet într-o zi sau doua. Bineînteles ca mi-a fost foarte de ajutor ca, dupa ce mi-au fost luate 14 eprubete de sânge pentru a-mi face toate analizele la care ne-am putea gândi, sa-mi revin complet, cu rezultate aproape perfecte la analize. Am mai aflat apoi ca trebuie sa manânc mai putin zahar si mai multe fructe în fiecare zi. Ellerby este în mod fundamental un geniu spiritual, iar aceasta carte va ajuta pe oricine o ia si o citeste!   

La acest sfârsit de saptamâna voi juca în turneul „Team Poker” de duminica de la cazinoul Caesar’s Palace cu doi colegi de echipa: Mike „the Mouth” Matusow si proprietarul (echipei de baschet Los Angeles) Lakers, Dr. Jerry Buss. Avem jerseuri negre cu galben care arata ca jerseul meu de la Ultimate Bet, iar pe spate am ales numele „The Favorites” (favoritii). Si asta spune totul!

În principiu, am urmarit meciuri de baschet în tot acest sfârsit de saptamâna, am facut antrenament în ultimele trei zile (azi este duminica)  si m-am uitat la golf sa vad daca va învinge Lehman sau Stricker (un tip din Madison, Wisconsin).  Layne Flack, EDOG (Erick Lindgren), Brandon Cantu si alti câtiva jucatori de poker au invadat Portlandul pentru a urmari în acest sfârsit de saptamâna turneul de meciuri de baschet al NCAA. EDOG este un mare fan Gonzaga si prieten cu antrenorul si echipa, iar Cantu a locuit odata aici sus, asa ca l-a tras si pe Flack dupa el si aproape ca m-am dus si eu.

„Echipa 20” („Team 20” – pentru ca însumeaza 20 de bratari WSOP: Cantu, Flack, Madsen si cu mine) a avut câteva echipe în joc la Portland, inclusiv Washington (eliminata din lipsa de bani) si Gonzaga (Sweet Sixteen – primii saisprezece, cei dulci). Pentru fiecare echipa intrata în primii 16 („Sweet Sixteen”) se primesc 3% din suma totala a premiilor, adica 810 dolari, pentru fiecare echipa intrata în primii opt („Elite Eight” – elita de opt) cu 3 victorii se primesc 5% (1.350 de dolari) din suma totala a premiilor; pentru primele patru („Final four” – finala de patru) cu 4 victorii se primesc 8% (2.160 de dolari) din suma totala a premiilor; pentru echipa care pierde finala, cu 5 victorii, se primesc 15% (4.050 de dolari) din suma totala a premiilor si pentru câstigatoare, cu 6 victorii, se primesc 25% (6.250 de dolari) din suma totala a premiilor. „Echipa 20” mai are înca în joc urmatoarele echipe: Gonzaga, Villanova (buna alegere Layne si cu mine), Louisville (avem 50%), Kansas (buna alegere Layne!), Michigan State, Syracuse, UCONN si Missouri. 8 echipe ori 810 dolari minim fiecare înseamna 6.480 de dolari si avem nevoie de 8.000 de dolari ca sa nu fim nici în pierdere, nici în câstig. Daca toate echipele noastre ar pierde acum, am avea o pierdere de 1.500 de dolari. Dar avem o victorie sigura pentru ca Michigan State joaca cu Kansas. Chiar daca banii nu conteaza pre mult pentru „Echipa 20”, sa faci parte din ea e amuzant! Te aduce la o multime de meciuri. Mi-a parut rau ca echipa mea Badgers a pierdut si de asemenea Marquette, desi am facut Mizz (we do Mizz).     

Sâmbata seara i-am scris online lui Jim Harbaugh, antrenorul de fotbal american de la Stanford, invitându-l sa vada concertul lui Blake Shelton. El si sotia sa s-au raliat si ne-au însotit pe sotia mea si pe mine la ceea ce s-a dovedit a fi chiar un spectacol coplesitor! Dupa ce ne-am întâlnit cu Kevin, directorul turneului, care a avut o grija deosebita pentru noi, am pasit în interiorul scenei prin intrarea din spatele arenei Oracle din Oakland. Apoi am mers la barul particular din incinta si am petrecut mai mult timp cu Blake înainte de intrarea sa pe scena. Blake, Rob si restul trupei nu sunt deloc blazati, ci dimpotriva! Sunt doar niste tipi foarte simpatici si este foarte „cool” sa vezi asta. Blake a sustinut ca e putin nelinistit înainte de a începe, numai pentru ca era vorba de Oakland, dar nici nu mi-a venit sa cred ce bine a iesit spectacolul. Blake chiar poate sa-l cânte! Vreau sa spun ca tipii astia au cel putin trei (daca nu patru) melodii de locul întâi. N-am fost amator de muzica country înainte, dar Blake a fost coplesitor! Mi-a placut efectiv fiecare melodie pe care a cântat-o; vreau sa spun ca melodiile sale sunt foarte emotionante. Acum am început sa adaug o multime de cântece country pe IPOD-ul meu, cum ar fi: noul album a lui Blake, albumele „Home” (Acasa), „Austin”, „Some beach” (Pe o plaja undeva) si „She wouldn’t be gone” (Ea n-ar fi plecat) ale lui Blake si albumele „Better as a memory” (Mai bun ca amintire), „Don’t blink” (Nu clipi), „No shoes, no shirt, no problems” (Fara pantofi, fara camasa, fara probleme) ale lui Kenny Chesney si albumele “Last name” (Nume de familie) si “Jesus take the wheel” (Iisus, ia volanul) ale lui Carrie Underwood si albumul “Stay” (Stai) al lui Sugarland si albumul “Chasing pavements” (Curse pe sosea) a lui Adele.

Oricum, am avut „Permise de acces total”, asa ca am vazut spectacolul chiar de lânga scena, iar Blake a venit spre noi si m-a aratat cu degetul de câteva ori, ceea ce este întotdeauna amuzant pentru mine. Dupa spectacol am mers la barul particular si am baut câteva pahare de bautura cu Blake si trupa lui; nu si cu Jim, care era desemnat ca sofer. Sotia mea si cu mine am avut o seara cu adevarat amuzanta cu trupa si petrecând timpul împreuna cu Jim si sotia sa.    

Pentru mai multe informatii privind linia de îmbracaminte Phil Hellmuth, vizitati azi  www.pokerbrat.com!

Încercati sa cititi blogurile mele prescurtate, în timp real, (twittere) de la Twitter/phil_hellmuth. Am transmis prin mesaje de twitter în timp real câte jetoane am avut în toata Ziua Întâi de la turneul WPT Bay 101. Cu turul de poker în zona golfului, am iesit la baut cam des în ultimul timp. Am iesit vineri seara, sâmbata seara, marti seara si miercuri seara, oftat.

Duminica seara am stat la meciul dintre Warriors si Suns împreuna cu Gavin Smith, Chris Conner si Rick Fuller. Dupa meci eram programati sa luam cina cu unul din jucatorii de la Warriors si cu Ronny Turiaf, un tip exceptional, bun la toate, dar Chris a trebuit sa se întoarca acasa pentru ca are serviciu, asa ca am contramandat cina.    

Luni am jucat Ziua Întâi a turneului WPT de la Bay 101 si m-am simtit oarecum molesit într-una din pauze (mai multe despre asta pe Twitter-ul meu). Am fost eliminat în Ziua Întâi, dar nici n-am jucat teribil de bine. Marti a venit acasa la mine Mike „the mouth”(gura) Matusow si ne-am petrecut timpul împreuna, am facut baie jacuzzi si am jucat poker chinezesc la 300 de dolari punctul. Mike a câstigat 18.900 de dolari si m-a durut! Chiar la mine acasa!

Miercuri seara am asistat la meciul NCAA din apropiere al echipei Calcutta, împreuna cu Layne Flack, Brandon Cantu, and Jeff Madsen.  Suma totala a premiilor s-a dovedit a fi 26.000 de dolari, iar formula de premiere este ceva de genul: pentru fiecare echipa intrata în primii 16 („Sweet Sixteen” – 16 dulci), cu 2 victorii, se primesc 3% din suma totala a premiilor (810 dolari), pentru fiecare echipa intrata în primii opt („Elite Eight” – elita de opt), cu 3 victorii, se primesc 5% (1.350 dolari) din suma totala a premiilor; pentru primele patru („Final four” – finala de patru), cu 4 victorii, se primesc 8% (2.160 dolari) din suma totala a premiilor; pentru echipa care pierde finala, cu 5 victorii, se primesc 15% (4.050 dolari) din suma totala a premiilor si pentru câstigatoare, cu 6 victorii, se primesc 25% (6.250 dolari) din suma totala a premiilor. Mai întâi toate cele 14 echipe si cei 15 capi de serie sunt licitate pe grupuri de 8, apoi toate cele 16 echipe si cei 13 capi de serie sunt licitate pe grupuri de 8. Apoi echipele sunt licitate una câte una, ultimele opt echipe licitate constituindu-se în capii de serie 1 si 2. „Echipa 20” („Team 20” – pentru cele 20 de bratari ale lui Layne, Jeff, Brandon si ale mele, desi nu am spus nimanui din asistenta de ce suntem „Echipa 20”) a pariat pe urmatoarele 12 echipe: Missouri (700 dolari), Texas A & M (160  dolari), Uconn (1.550 dolari), Syracuse (750 dolari), Gonzaga (700 dolari), Michigan State (1.225 dolari), Kansas (400 dolari), Ohio State (150 dolari), Villanova (900 dolari), Washington (275 dolari), 50% din ASU pentru 175 de dolari (350 dolari) si 50% din Louisville pentru 1.050 de dolari (2.100 dolari). Am platit aproape 8.000 de dolari pentru echipele noastre sau pentru parti din echipele noastre, iar pe câteva am pariat din motive întemeiate.

Am pariat pe supraevaluata Villanova (900 dolari) pentru ca EDOG (Erick Lindgren) a spus în treacat ca-i place de ei si s-a dovedit ca au avantaje serioase în jocurile pe teren propriu. Am pariat pe Gonzaga pentru ca Brandon si Layne se îndreapta catre Portland, ca si EDOG, si poate ca voi merge si eu, pentru a vedea pe Zags jucând primele lor meciuri. Am pariat pe Michigan State, Ohio State, Uconn si Kansas pentru ca erau valoroase într-adevar. Echipa noastra s-a distrat de minune la victoriile echipei Calcutta asupra echipei „Computer modeling” (modelare pe calculator) si asupra altor câteva echipe si indivizi de acolo. Echipa FYI, din Carolina de Nord, a trecut la 2.125 de dolari si probabil ca ar fi trebuit sa percutam si sa pariem pe ei, dar cine stie cât de sus i-ar fi adus licitatia. Cu siguranta ca ei cred în calificarea în primii patru si astfel n-ar iesi nici în pierdere, nici în câstig… Draga, e timpul sa vedem ceva cosuri!

Aici începe cel mai lung BLOG din lume! Dar, în primul rând, twitterez, în sfîrsit!! Încercati sa cititi BLOGURILE mele prescurtate, în timp real, (twittere) de la www.twitter.com/phil_hellmuth ...

Martea trecuta mi-am blocat 36.000 de dolari la Ultimatebet.com când am plecat la o alergare cu Nicholas, baiatul meu. Când ne-am întors acasa am reintrat în joc pentru a juca înca 30 de minute, pâna la venirea limuzinei mele, care urma sa ma duca la aeroport (plecam spre Las Vegas). Mi-am facut o reintrare puternica, am facut limuzina sa astepte o ora si dupa aceea am trimis-o la plimbare. Am pierdut zborul, ceea ce a facut sa-mi ramâna numai trei ore de somn, un zbor la 9:30 dimineata (valeu) si multa durere, pentru ca am zburat la Vegas în dimineata urmatoare si am mers apoi direct la terenul de golf. Dar a meritat, pentru ca mi-am revenit si am câstigat toti banii înapoi!

A fost un meciul de golf pe mize mari, jucat sub privirile celor de la „Golf Magazine” (revista de golf), care a început de la 10.000 de dolari gaura si a fost o competitie de tip cea mai buna minge a celor doi coechipieri între Layne Flack si cu mine contra Erick Lindgreen si Gavin Smith. Deoarece Gavvy si EDOG sunt AMÂNDOI jucatori de golf mai buni ca Layne si cu mine, au jucat cu handicap de 2 lovituri si jumatate puse deoparte, ceea ce este mult pentru o competitie cu echipe de doi. Am jucat meciul pe terenurile de golf Cascada, unde iarba trebuie sa aiba o viteza aproape de 13 masurata cu un STIMP, sau în alte cuvinte a fost iarba cea mai rapida pe care am jucat vreodata în viata. Cascada arata frumos, dar la Vegas este vânt întotdeauna, iar acea zi nu a facut exceptie. În principiu, a fost asa mult vânt încât a afectat loviturile! Layne a avut o prestatie oribila – pentru el – în acea zi, ceea ce a facut ca fie ridicata la patrat presiunea de pe umerii mei. Nu sunt asa de bun, cu exceptia acelei zile de miercuri! Nu pusesem mâna pe o crosa de golf de sase luni si, când Layne a început sa loveasca minge dupa minge în desert, am fost acolo ca sa raspund cumva. Din cele 20 de mingi pe care Layne le-a dat afara, am intrat eu pe rol si am dat 18 lovituri perfecte! Vreau sa spun, loviturile mele cu crosa sunt oribile în mod normal, dar când Layne a lovit o minge în apa la gaura de 3 lovituri (par 3), mi-am folosit toate puterile si am lovit o fâsie de nisip de la 118 m la 6 m. Când el a lovit una scurta la gaura de 5 (par 5) pentru a treia noastra lovitura, imediat dupa cea de-a doua lovitura a lor, m-am concentrat si am lovit cu crosa sapte de la 154 m la 4,5 m. Aceea a fost o gaura cheie pentru ca ei n-aveau cum sa ajunga mai sus sau mai jos, iar noi am facut-o din doua lovituri usoare pentru a-i egala si a câstiga gaura cu jumatatea noastra de lovitura în plus, luata în calcul la acea gaura. Una dintre cele mai bune lovituri ale mele a fost atunci când eram în buncar la cea de-a 16-a gaura, de 3 (par 3). Trebuia sa lovim peste o panta de 6 m, aflata aproximativ la 7,5 m de gaura si în spate terenul era înclinat în jos fata de mine. Layne a dat o lovitura care s-a întors înapoi la picioarele lui, iar mie mi-a luat 4 minute, dar apoi am plasat lovitura perfecta. Am lovit-o înalt, cu foarte mult efect de rotire înapoi si a aterizat chiar lânga gaura, dar s-a rostogolit înapoi 5 m; cel putin aveam posibilitatea sa o bagam în gaura cu o singura lovitura usoara.        

La 18, Layne si Gavvy au jucat pentru 25.000 de dolari, în timp ce EDOG si cu mine am saltat-o la 17.000 – 42.000 de dolari. Layne a lovit din nou în afara, dar eu am livrat mingea cu cea mai buna lovitura a mea, drept la mijloc si la 229 m. La cea de-a doua lovitura, Layne a lovit mingea atât de departe în dreapta, încât a zburat deasupra unei portiuni de 36 m de padure, intrând pe parcursul altei gauri, iar dupa ce eu am dat o lovitura în apa, am fost bucurosi sa gasim mingea lui Layne pe marginea netunsa a parcursului, la 155 m de gaura, în bataia vântului. EDOG si Gavvy erau la 73 de metri de fanionul care marca gaura, dar iarba este atât de rapida încât este greu sa lovesti strâns acolo. Layne a lovit-o în apa si, pentru prima data în toata ziua, purtatorul nostru de crose mi-a spus ca n-am nicio crosa potrivita pentru acea gaura. Aveam crosa sapte afara, dar el mi-a spus ca era de crosa sase. L-am crezut, dar lucrurile stau cam asa: nu pot lovi cu crosa sase. Asa ca m-am decis sa-mi concentrez toate puterile, am plasat mingea cam la jumatate în spate fata de pozitia picioarelor mele si am lovit cu un balans mare al crosei. A fost ca si cum as fi lovit cu ochii închisi, dar când am izbit mingea pe o traiectorie joasa, m-am gândit ca ar fi putut fi o lovitura lunga. Uimitor, mingea a aterizat si s-a rostogolit la 5 m. Josh Sens, jurnalistul, mi-a spus ca EDOG si Gavin au început sa înjure si sa spuna, „Nu-mi vine sa cred c-a nimerit-o drept în tinta!” EDOG si Gavvy au lovit-o la 7 m si au ratat cu prima lovitura usoara. Acum, Layne a lovit usor în piele, iar eu am spus, „Layne, ai încredere în mine ca pot sa dau aceasta lovitura usoara doar cu o mâna?” Am reusit atâtea lovituri usoare la 18 cu o singura mâna, de speriat si nu alta, întrebati-i pe amicii mei de golf. Layne a spus, „Te rog, da-o cu doua mâini”. Am spus, „Crede-ma, o bag cu o singura mâna”. Dupa ce i-am cerut din nou permisiunea, a spus, „As prefera cu doua mâini”. Stiam ca lovitura usoara deviaza 20 de cm de la dreapta la stânga si, cum stateam asa deasupra mingii cu o singura mâna, dintr-o data m-am simtit mai bine sa o dau cu doua mâini, si i-am dat drumul. Mergea spre stânga, exact pe linie, când a virat-o la stânga în timp ce se oprea si aproape ca s-a rostogolit peste buza frontala. În fine, am fost egali la acea gaura, dar am câstigat un pariu pe acea zi. Apropo, Layne a câstigat pentru noi vreo doua gauri, de unul singur, chiar daca a avut o zi proasta.      

EDOG si Gavvy probabil ca s-au scarpinat în cap pe drumul spre casa si probabil ca s-au întrebat, „Cum de-am pierdut la astia doi? Joaca oribil!” Daca ati fi vazut meciul, v-ati fi gândit ca ne-au stropsit în bataie, dar pentru ca eu am avut una dintre cele mai bune zile de golf din viata mea, fiind si sub presiune, am reusit cu mijloace modeste o mica victorie.  

Miercuri seara m-am întâlnit cu seful cel mare de la Zappos.com, Tony Hsieh si cu presedintele sau însarcinat cu dezvoltarea afacerilor, Aaron Magness. Cina a fost programata pentru „Yellowtail” de la Bellagio si a fost o cina teribila! Tony este super pozitiv si daca sunt în preajma acest lucru poate deveni contagios. Îmi place sa-mi petrec timpul cu oameni uimitori, în special oameni ca Tony, care au reusit prin propriile stradanii, si care gândesc ca pot face orice. Tony face o schimbare în modul în care se fac afacerile la Zappos.com si mii de companii din întreaga lume vin aici, stau o vreme si apoi copiaza felul în care Zappos.com face lucrurile. Au o cultura a afacerilor la Zappos.com, companie care este cotata printre primele 10 locuri în care ar vrea cineva sa lucreze, din lista Fortune 500. A doua zi am facut un tur al Zappos.com (Da, Tony a fost duminica trecuta în „Celebrity Apprentice” - „Ucenicul” cu celebritati - si am fost foarte surprins. Au un ecran cu plasma care lucreaza în timp real si afiseaza o harta a lumii, si o urma de pas apare pentru câteva secunde atunci când cineva comanda ceva de la ei. Tatal meu a spus, „Uite, cineva tocmai a comandat ceva din Milwaukee!” Au o plasma care afiseaza suma totala a vânzarilor din ziua anterioara (2.457.000 dolari). Apropo, Zappos.com a facut vânzari de mai mult de un miliard de dolari în 2008! Tony si Zappos.com cred în asistenta superioara a clientilor si au cele mai impresionante cifre din istorie în ceea ce priveste retinerea clientilor. Comanzi pantofi, îti ajung a doua zi. Nu se potrivesc ca marime, suni la Zappos.com si iti vor livra marimea care se potriveste chiar a doua zi! Tony vrea sa ia un serviciu de asistenta a clientilor extraordinar si sa lucreze cu el, De ce sa nu faci îmbracaminte, linii aeriene, calculatoare sau efectiv orice altceva, daca comenzile pot fi luate prin telefon?   

Oricum as lua-o, am fost impresionat atât de Tony, cât si de Aaron, iar Tony a avut o influenta pozitiva asupra mea. Pentru ce sa am ceva negativ în viata mea? Sunt deja super super pozitiv, dar de ce sa nu sarim o liniuta mai sus? „Noul Phil” va încerca din rasputeri sa nu mai certe vreodata un alt jucator când acesta greseste. Asta îi raneste si ma raneste si pe mine când ma emotionez atât de tare.  

Joi a fost petrecerea NBC Heads up (turneu de meciuri unul la unul) si l-am tras la sorti pe Mike Sexton în prima runda. Vineri, în meciul nostru, l-am curatat! Mi-am pus banii în pot cu cea mai proasta mâna (A-J) si am avut noroc sa-i bat Q-Q lui. Nu asa as fi vrut sa câstig, tot creditul pentru Sexton, dar am câstigat eu victoria. În cea de-a doua runda, de sâmbata, am tras la sorti un jucator calificat online, un tip chiar simpatic si un om de afaceri de super succes, numit Jeffrey Ishbia. L-am luat în serios, dar am facut multe mâini mari si am câstigat suficient de repede. Mi-a intrat o data trei bucati, apoi o chinta si mi-a intrat perechea cea mai mare de câteva ori si totul a fost terminat. Apoi l-am tras la sorti pe Tom "Durr" Dwan în cea de-a treia runda, sâmbata seara, si lumea a primit meciul pe care l-a dorit rejucat! Am tras de doua ori câte un pui de somn înainte de meciul nostru, în timp ce Durr iesise sa bea la cina si si-a pierdut vocea. Cu toate astea a jucat excelent, iar meciul a fost unul de durata si înca unul bun. Durr este cel mai bun jucator din lume sub 30 de ani (Patrick are peste 30, nu?) si s-ar putea sa devina cel mai bun din toate timpurile. Am sa scriu o „Hand of the week” (mâna a saptamânii) pentru acest meci, dar este suficient sa spun ca amândoi am încercat din rasputeri sa-l prindem unul pe celalalt în capcana, sa-l blufam unul pe celalalt, sau sa-l reblufam unul pe celalalt. În final, am câstigat meciul cu o mâna interesanta, în care masa a fost A-J-9-5-9, iar eu am avut 9-5 în timp ce Durr a avut K-9. Am platit fara sa plusez pariul facut de el pe strada a patra, ceea ce a fost chiar creativ. Noua-le venit pe river a sigilat victoria.

Duminica am jucat cu „Elky” si la a cincea mâna s-a terminat, când am primit Q-Q iar el a primit A-A, oftat. Am stat prin preajma ca sa-l vad pe vechiul meu prieten Huck Seed câstigând contra Vanessei Russo în finala. Mi-a mai fost trimisa o mâna despre care s-a vorbit pe larg în forumurile europene de poker, iata linkul aici: www.matchroompoker.com/handofweek.php� … Asa se încheie declamatia mea de 1700 de cuvinte, care de altfel este acum cel mai lung BLOG din lume!!!

Pentru mai multe informatii despre linia de îmbracaminte Phil Hellmuth vizitati www.pokerbrat.com

Cautati si urmariti canalul meu oficial de la youtube.com:

Phil Hellmuth YouTube Channel

Obtinerea unui canal propriu la youtube.com se poate face „doar pe baza pe invitatie”, iar fondatorii „You Tube” (Chad Hurley si Steve Chen) m-au invitat sa-mi fac canalul oficial „Phil Hellmuth”. Stateam pe marginea terenului la un meci al echipei Golden State Warriors, când reprezentantul meu de bilete mi-a spus ca Chad si Steve (care erau si ei la marginea terenului) doreau sa ma întâlneasca si daca eram interesat în a le raspunde la salut? Am spus, „Este o onoare pentru mine”. Asa ca la pauza, sotia mea si cu mine, ne-am petrecut timpul împreuna cu cei doi, însa probabil ca eu am vorbit prea mult! Cei doi ne-au spus povestea lor extraordinara a întemeierii „You Tube” si cât de judicios au reusit sa pastreze o mare parte din actiuni pentru ei. Din cauza ca amândoi fusesera printre primii angajati de la „Pay Pal”, au învatat sa-si tina cea mai mare parte a actiunilor pentru ei. Când au pornit You Tube, n-au avut nici cea mai mica idee ca se va vinde pentru mai mult de 1 miliard de dolari! Amândoi se gândeau la mult mai putin. Dar s-a lansat foarte tare de la început si apoi Google a venit si i-a cumparat, chiar daca You Tube pierdea milioane de dolari în fiecare luna, si i-a transformat pe amândoi în doi dintre cei mai tari moguli internet din lume. De fapt, în acest moment, Steve este un erou national în Taiwan, tara sa de origine.    

Pe canalul meu am deja zeci de videoclipuri încarcate si functionale si vom avea un videoclip cu Brandon Cantu „împuscat” de Clonie Glowan cu un pistol Taser cu electrosocuri! Am sa încarc de asemenea, videoclipuri noi facute chiar acasa. Poate unul sau doua în care îmi petrec timpul cu vedete de film, vedete din sport, vedete ale rockului si celebritati de mare succes. Poate câteva în care sunt maestru de ceremonii pentru turnee caritabile de genul evenimentului organizat de Eva si Tony Parker la San Antonio. Poate unul sau doua din „Rândul milionarilor” de la Kentucky Derby sau de la petrecerile VIP din spatele scenei de la Louisville.

Ieri am câstigat 32.000 de dolari jucând Hold’em cu limita fixa de 200-400 de dolari la UltimateBet.com si, pe la jumatatea jocului, i-am sunat pe Johnny Chan, Layne Flack si Eric Seidel pentru a-i întreba despre principiile lor de administrare a banilor. Chan era ocupat sa joace poker pe mize mari, de tip 2-7 fara limita, cu Billy Baxter si „Viffer”, dar Eric si cu mine am vorbit ceva timp. Întrebarea este când se paraseste un joc de poker? Amândoi am fost de acord ca n-ar trebui sa jucam când simtim ca suntem pe pozitia „închis”. Asta însemnând sa fim obositi, prea frustrati sau doar sa simtim ca ceva este rau sau putin altfel decât în mod normal. Dar urmaresti un anumit câstig zilnic predefinit, cum ar fi între 7.000 si 12.000 de dolari? Iar daca reusesti aceasta suma te opresti în ziua aceea? Este ceea ce am facut pâna acum cu destul succes, dar atunci as putea sa câstig de multe ori 7.000 de dolari si sa pierd de câteva ori 20.000 de dolari – sau poate chiar 42.000 de dolari – si are asta vreo logica? Toti prietenii mei mi-au indicat ca este bine, de asemenea, si pentru UB când sunt prezent acolo, si n-ar trebui sa tin cont si de asta? Da, este adevarat. Dar, atât timp cât luam în consideratie numai administrarea banilor, n-ar trebui sa joc mai multe ore când ma simt excelent si mai putine când sunt pe „închis”? Eric gândeste ca este logic ca suisurile si coborâsurile sa fie la fel în timpul zilei si asta mi se pare logic. Dupa atâtia ani de joc, si eu înca mai dezbat strategia ideala de administrare a banilor! Layne gândeste ca o strategie „loveste si fugi” („hit and run”) ar fi excelenta, daca jucatorii care participa la joc ar stii ca s-ar putea sa fac asta – si toti stiu asta când joc online, pentru ca le spun întotdeauna ca as putea iesi din joc în orice moment. În trecut, ceea ce m-a facut sa ajung la unele dintre cele mai mari cresteri a fost sa încasez multe câstiguri, poate doua sau trei pe zi. Un lucru care are logica. dintre cele gândite de noi, este ca: atunci când câstigi mult, e bine sa mai joci putin, pentru ca asta înseamna ca toti ceilalti pierd mult si probabil sunt pe muchie (on tilt).

Mâine (miercuri), am sa joc un meci de golf pe mize mari cu Layne, Gavin Smith si Eric Lindgren; în timp ce un jurnalist de golf (Josh Sens) de la „Golf Magazine” (revista de golf) va lua notite pentru o cronica a meciului. O sa fie Layne si cu mine împotriva lui Gavin si Erick. Apoi am sa iau cina cu seful cel mare de la Zappos.com în Las Vegas si apoi o sa vina cu avionul si tatal meu sa stea prin preajma si sa ma vada jucând la „NBC Heads up Championships” (campionatul de meciuri unul la unul de la NBC). Petrecerea turneului si tragerea la sorti vor fi joi seara la clubul de noapte Pure. Primele meciuri sunt vineri.

Cautati si vizionati acest videoclip de trei minute a unei plati (call) pe care am facut-o împotriva lui JC Tran în noiembrie la Londra în cadrul „Premier League”, care se pare ca a pus pe jar forumurile de poker din întreaga lume – în special forumurile de poker din Europa.

Plata Phil Hellmuth (Call)

Iata care este pozitia mea fata de forumuri cu privire la cele care m-au facut sa platesc (call):

"A fost o plata pe care am facut-o numai pe baza instinctului meu. Culoarea intrase, asul era pe masa si singurele mâini rezonabile pe care le puteam bate erau 7-6, 7-5, 6-5 si 5-2. Am observat ca aveam capacitatile mele de citire în functiune în acea saptamâna, datorita faptului ca aveam o camera verde în care puteam iesi dupa terminarea jocului si puteam sa-i întreb pe ceilalti jucatori, „Ce a avut în mâna asta?” Sau, „Ce a avut în mâna cealalta?” În timp ce mi se dadeau raspunsurile, mi-am dat seama ca instinctul meu mergea bine si am decis ca va trebui sa am încredere în el, mai mult decât în orice altceva, pâna la sfârsitul saptamânii. Bineînteles, stiam ca, daca as fi gresit, treaba era ca as fi aparut ca un prost la televiziune, în întreaga lume. Dar, am avut încredere în instinct si am facut plata”.

În continuare este mâna saptamânii, dupa mine (Hand of the Week – HOW):

Joc încetinit (slow play) cu stiva în pericol (short stack)?

La sfârsitul lui februarie am taiat-o la L.A. pentru a juca în evenimentul WPT (World Poker Tour) cu intrare de 10.000 de dolari de la LAPC (Los Angeles Poker Classic).  Turneul LAPC WPT se tine la cazinoul Commerce si dureaza 6 zile. Anul trecut am avut una dintre cele mai bune mese finale din istoria WPT, cu Phil Ivey (care a câstigat-o), Quin Do (al doilea), Nam Le (al patrulea), Scott Montgomery (al cincelea) si cu mine (al saselea). Anul trecut am avut un avans masiv în jetoane la masa finala, dar nu am putut sa-l convertesc într-o victorie. Anul acesta am trecut de Ziua Unu aproape fara sa risc deloc, dar în Ziua Doi, când blindurile erau de 300 – 600 de dolari si cele anteurile de câte 75 de dolari de jucator, m-am trezit doar cu 6400 de dolari ramasi în jetoane când am privit în jos la Kh-Qh. Eram într-o pozitie de început si aveam trei alegeri posibile: puteam sa mut all in cu cei 6.400 de dolari, puteam sa plusez pâna la 1.8000 de dolari sau puteam doar sa platesc ca sa ramân în joc. În cazul acesta sa ma arunc nu era posibil. Actualmente, „mutarea standard” este all in cu o asemenea mâna – cu jetoane egale cu aproximativ de zece ori valoarea blindului mare – si cea mai mare parte din lume agreeaza aceasta mutare. Avantajele mutarii all in constau în fortarea unora sa se arunce cu mâini de genul A-10 sau cu perechi mici, si în felul acesta poti sa culegi anteurile si blindurile (1.575 dolari) si sa-ti maresti stiva de jetoane aproximativ cu 20%. Chiar daca cineva îti plateste cu 10-10, esti doar putin defavorizat la câstigarea potului. Bineînteles, daca cineva a prins A-K în spatele tau, atunci esti în mare încurcatura. Alegerea numarul doi este de a face o plusare standard de trei ori cât blindul mare. Aceasta alegere nu este buna, dar îti da sansa sa te arunci daca cineva repluseaza; astfel dându-ti sansa sa-ti salvezi si ultimii 4.600 de dolari. Dar sa fim seriosi, de câte ori te vei arunca cu Kh-Qh pentru a ramâne cu 4.600 de dolari atunci când în pot sunt deja aproximativ 8.500 de dolari? N-as recomanda aceasta aruncare a cartilor unui amator sau unui jucator intermediar. Astfel, n-as recomanda mersul înainte cu plusarea de 1.800 de dolari, mai putin în cazul în care aveti capacitati de citire uimitoare si puteti sa platiti o plusare de 4.600 de dolari totdeauna, exceptând cazurile în care adversarul are în mâna A-A, K-K, Q-Q, A-K sau A-Q. E greu de citit asa ceva chiar si de catre un profesionist de top!       

Alegerea numarul trei, doar plata a 600 de dolari înainte de flop (limp), va da de asemenea o oarecare flexibilitate, dar nu o recomand unui jucator amator sau unui jucator intermediar. Aceasta este o mutare avansata pe care nici macar majoritatea profesionistilor n-ar trebui sa o faca. În principiu, când am ramas în mâna doar platind (limp), încercam sa atrag în capcana pe cineva din spatele meu – fie înainte de flop, fie pe flop – cu optiunea de a-mi conserva majoritatea jetoanelor, daca as fi dat de cineva care sa aiba o mâna cu care sa ma domine. A plati doar 600 de dolari este o smecherie si implica o anumita capacitate: citirea, citirea si iar citirea. Înainte de flop trebuie sa fii gata: sa muti all in când cineva din spate pluseaza cu o mâna mai slaba (citire), sa te arunci daca cineva din spate pluseaza si te domina (citire) sau sa platesti sau sa muti all in când cineva din spate pluseaza cu o pereche mica sau mijlocie (citire). Si apoi trebuie sa fii pregatit ca sa-ti joci cum trebuie mâna pe flop. Iar aceasta implica: fie sa încetinesti jocul daca îti intra pe flop o mâna foarte mare, fie sa iutesti jocul daca îti intra pe flop o mâna foarte mare, în functie de textura mesei si de felul în care ai citit cât de puternici sunt adversarii si ce capacitate au de a arunca o mâna; sa te arunci daca prinzi pe flop perechea cea mai mare sau cea de-a doua pereche sau sa muti all in daca prinzi pe flop perechea cea mai mare sau cea de-a doua pereche, din nou în functie de masa si de felul în care ati citit adversarii; sa blufezi sau sa reblufezi sau sa te arunci daca prinzi pe flop perechea cea mai mare sau cea de-a doua pereche sau sa muti all in daca prinzi pe flop perechea cea mai mare sau cea de-a doua pereche, din nou în functie de masa si de felul în care ati citit adversarul; sa blufezi sau sa reblufezi sau sa te arunci când nu îti intra nimic pe flop; si sa muti all in, sa pariezi sau sa pasezi (check) când ai sanse la o mâna mare mai încolo (draw). Un lucru este sigur, ai o multime de optiuni daca ramâi doar în joc cu 600 de dolari (limp), dar ar fi bine sa fi suficient de experimentat ca sa gasesti mutarea corecta pentru situatia de fapt! Am ramas în mâna doar platind (limp), un alt jucator din spatele meu a facut la fel, iar flopul a fost 10h-7h-3h. Mi-a intrat culoare pe flop si acum eram bucuros ca nu am plusat înainte de flop, pentru ca în felul acesta aveam sansa sa câstig un pot mai mare, daca altcineva a mai prins ceva pe flop. Toti patru am pasat (check) pe flop, iar cartea de pe turn a fost 2h. Mi-a fost ciuda pe aceasta carte! Nu pentru ca eram îngrijorat sa nu fiu batut – acum era suficient ca altcineva sa detina în mâna asul de inima rosie pentru a ma bate – ci pentru ca am simtit ca acum voi putea câstiga mai putini bani din aceasta mâna. Jucatorii de pe blinduri au spus check pâna la mine, iar eu am facut la fel. Apoi tipul din spatele meu a pariat 2.000 de dolari, iar jucatorul de pe blindul mic a platit (call). În acest punct deja salivam! Blindul mare s-a aruncat si eu am plusat pâna la 5.000 de dolari – adica 3.000 de dolari în plus. Ambii adversari si-au aruncat rapid cartile din mâna, iar eu am câstigat un pot decent. Apropo, daca as fi mutat all in înainte de flop, atunci as fi câstigat 1.575 de dolari, dar ramânând doar în joc a însemnat un plus de 4.900 de dolari! Din nou, nu as recomanda plata de 600 de dolari (limp) nimanui în afara de un profesionist de top, dar a mers destul de bine pentru mine, cel putin de data asta.